Greenpeace, Bankwatch, 2Celsius, WWF şi Declic cer liderilor coaliţiei o dezbatere extinsă cu societatea civilă şi o analiză privind consecinţele exploatării gazelor fosile din Marea Neagră asupra mediului

Cinci organizaţii neguvernamentale adresează o scrisoare deschisă liderilor partidelor din coaliţia de guvernare, liderului grupului parlamentar al minorităţilor şi ministrului Energiei, Virgil Popescu, şi întregului Parlament, în care atrag atenţia asupra faptului că, în contextul în care legea offshore urmează a fi aprobată în perioada următoare, România „nu are pregătit un cadru legislativ solid care să vizeze protecţia mediului în cazul unor accidente majore la operaţiunile petroliere din Marea Neagră”. 

Organizaţiile Greenpeace România, Bankwatch România, 2Celsius, WWF România şi Comunitatea Declic cer iniţiatorilor modificării legii offshore şi Legislativului să organizeze „o dezbatere extinsă cu societatea civilă” şi să prezinte public o analiză a impactului pe care îl va avea adoptarea proiectului de exploatare a gazelor fosile din Marea Neagră asupra mediului, economiei şi obiectivului de neutralitate climatică, asumat de România prin Acordul de la Paris.

„În timp ce legea offshore se concentrează în principal pe prevederile financiare, fiscale şi comerciale, România are nevoie şi de un cadru ce vizează protecţia mediului şi siguranţa operaţiunilor offshore. Deşi acest cadru există prin legea privind siguranţa operaţiunilor petroliere offshore, transpusă în 2016, în prezent România se află în procedura de infringement INFR(2021)2150 pentru că nu a transpus corect în legislaţia naţională anumite prevederi ale Directivei privind siguranţa activităţilor offshore (Directiva 2013/30/UE). În această directivă, UE a pus în aplicare un set de norme menite să contribuie la prevenirea accidentelor şi la asigurarea unei reacţii prompte şi eficiente în cazul producerii unor astfel de accidente. România trebuie să se asigure că operatorii sunt bine finanţaţi, dispun de expertiză tehnică necesară şi au la dispoziţie resurse care să poată fi utilizate atunci când este necesar. De asemenea, trebuie instituită o autoritate independentă pentru a asigura respectarea cerinţelor de siguranţă, precum şi un sistem adecvat de gestionare a cererilor de despăgubire în caz de accident. Această legislaţie trebuie să facă companiile pe deplin răspunzătoare de daunele ecologice cauzate speciilor şi habitatelor naturale protejate, dar şi a unor posibile riscuri geologice (seismice) în cazul în care nu este realizată o analiză a ecosistemului submarin. Accidentele majore legate de operaţiunile petroliere şi gaziere offshore pot avea consecinţe devastatoare şi ireversibile asupra mediului marin şi de coastă, dar şi efecte negative semnificative asupra activităţilor economice de coastă, precum turismul de pe litoralul românesc”, se arată în scrisoarea deschisă adresată de cele cinci ONG oficialilor români.

Documentul subliniază că, în contextul schimbărilor climatice, mai multe investiţii în combustibili fosili şi infrastructura aferentă vor creşte atât nivelul poluării, cât şi pe cel al emisiilor de gaze cu efect de seră şi „nu vor servi decât la agravarea acestor impacturi” invocând studii care au arătat că orice investiţie nouă în aprovizionarea cu combustibili fosili va face imposibilă atingerea obiectivului de limitare a creşterii temperaturii medii globale la cel mult 1,5 grade Celsius, aşa cum prevede Acordul de la Paris.

„Criza preţului la energie este resimţită în mod disproporţionat de gospodăriile cu venituri mici şi moderate, dintre care cele mai multe sunt blocate în dependenţa de gazele fosile. Având în vedere că preţurile la energie par să rămână volatile în anii următori, precum şi faptul că este probabil că emisiile de gaze cu efect de seră (GES) să fie taxate mult mai puternic conform noi scheme UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), demararea unor astfel de proiecte de exploatare a gazelor din Marea Neagră ar putea însemna adâncirea românilor în sărăcie energetică. Sumele datorate ca impozit asupra veniturilor suplimentare de către companiile implicate în exploatarea gazelor, vor fi investite de către România în extinderea reţelei de distribuţie şi a racordărilor la reţea, fapt ce blochează şi mai mulţi români în dependenţa de gaze. România trebuie să prioritizeze reducerea consumului de gaze, iar acest lucru ar trebui făcut în timp ce se iau toate măsurile necesare pentru a sprijini gospodăriile vulnerabile în faţa preţurilor mai mari la energie. Într-o lume în care tehnologia necesară tranziţiei energetice este disponibilă de multe decenii, autorităţile trebuie să ofere suport şi acces la servicii energetice pentru toţi. În acelaşi timp, România trebuie să se asigure că îşi îndeplineşte angajamentele climatice luate şi să-şi reducă emisiile de gaze cu efect de seră. Altfel, ne vom confrunta cu efecte climatice devastatoare, excesul de carbon afectând toate formele de viaţă şi reprezentând cauza principală a încălzirii climatice pe întregul glob”, se mai arată în scrisoarea deschisă. 

Semnatarii acesteia pledează pentru investiţii în energia regenerabilă, care ar duce la reducerea dependenţei de gazele fosile, dar şi pentru investiţii în eficienţa energetică ce vor reduce poluarea aerului, vor stimula activitatea industrială şi vor oferi multe alte beneficii sociale.

„Un plan pentru a reduce consumul de gaze fosile trebuie să fie prioritatea energetică zero a României în acest moment. Vă solicităm să organizaţi o dezbatere extinsă cu societatea civilă şi să prezentaţi public o analiză a impactului pe care îl va avea adoptarea proiectului de exploatare a gazelor fosile din Marea Neagră asupra mediului, economiei şi climei”, precizează iniţiatorii scrisorii deschise.

Urmărește-ne și pe Google News