Sindicaliştii din Ministerul Finanţelor şi instituţiile din subordine anunţă că se pregătesc de proteste, având în vedere inechităţile din sistem şi faptul că, cu doar două luni înainte de termenul asumat prin PNRR pentru aprobarea legii salarizării în sectorul bugetar, Guvernul nu a făcut public niciun proiect al acestui act normativ.
Sindicatul Naţional Finanţe Publice (SindFISC), organizaţie sindicală naţională care reuneşte funcţionari publici şi personal contractual din cadrul Ministerului Finanţelor şi instituţiilor aflate în subordinea sau coordonarea acestuia , anunţă, marţi, într-un comunicat de presă, că urmăreşte cu îngrijorare ultimele evoluţii cu privire la procesul elaborării noii legi a salarizării bugetarilor.
”Constatăm faptul că, în ultima perioadă, au fost promovate acte normative ce vizează creşteri salariale pentru anumite categorii profesionale, aspect care induce în rândul membrilor noştri de sindicat stări de frustrare şi de nemulţumire, cu consecinţe negative asupra atingerii obiectivelor instituţionale.”, au transmis sindicaliştii.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Potrivit acestora, semnificativă este situaţia inspectorilor din cadrul Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală (DGAF), ”care se regăsesc în majoritatea discursurilor conducătorilor instituţiilor, fiind implicaţi profesional în activităţi complexe şi cu grad ridicat de risc (a se vedea situaţia conflictuală generată la nivelul OMV Petrom), în condiţiile în care de aproximativ trei ani, prin ordonanţă de urgenţă, pentru aceştia a fost eliminată funcţia specifică (care prevedea printre altele recrutarea de personal numai prin concurs), in prezent fiind echivalată funcţiei generale”.
”Mai mult, anterior, respectiv în anul 2016, printr-un ordin al Preşedintelui ANAF a fost diminuat semnificativ cuantumul sporului de suprasolicitare neuropsihică de care beneficia această categorie. Ca urmare a demersurilor întreprinse de sindicat şi a acţiunilor promovate de acesta, pentru o mare parte dintre angajaţi, instanţele de judecata din România au considerat că angajatorul aplică în mod nelegal ordinul de diminuare a sporului pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică. Astfel, s-a ajuns în situaţia în care inspectori antifraudă aflaţi în situaţii identice, având funcţii identice şi aceleaşi atribuţii, uneori membri în aceeaşi echipă de control, sunt remuneraţi diferit (cu aproximativ 25%), situaţie care generează frustrări şi nemulţumiri în rândul celor dezavantajaţi”, au mai transmis sindicaliştii.
Aceştia s-au referit şi la instituţia prin care se administrează primii 3.000 de contribuabili din punct de vedere al importanţei contribuţiei la bugetul statului.
”Semnalăm faptul că, anterior apariţiei legii salarizării (în prezent in vigoare) şi până la 31 decembrie 2022, angajaţii DGAMC au avut cele mai mici salarii din cadrul sistemului instituţional ANAF. Acest lucru s-a datorat şi faptului că, la acea vreme, personalul DGAMC a fost omis din conţinutul unui act normativ care prevedea egalizarea salariilor din cadrul unităţilor teritoriale la nivelul celor din centrală, aspect neremediat, deşi portofoliul de contribuabili al DGAMC este reprezentat de cele mai mari firme care activează în România cu activitate complexă şi care, în relaţia cu ANAF, respectiv cu inspectorii, beneficiază de suportul specialiştilor marilor firme de avocatură, contabilitate, fiscalitate, audit, consultanţă, etc”, au mai transmis sindicaliştii.
Potrivit acestora, ”o altă nemulţumire a angajaţilor din Finanţe este cea referitoare la modul defectuos de implementare a actualei legi privind salarizarea care a permis interpretări diferite ce au avut ca rezultat venituri salariale disproporţionate pentru funcţionari cu atribuţii şi responsabilităţi similare, aspect evidenţiat de cele peste trei sute de acţiuni colective aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti”.
”În viziunea organizaţiei noastre, noua lege a salarizării în sectorul bugetar trebuie să îi poziţioneze pe finanţişti într-o grilă de salarizare corespunzătoare importanţei sociale a activităţii prestate de către aceştia, a complexităţii muncii, restrictiilor impuse de specificul activităţii în concordanţă cu riscurile suplimentare asumate, performanţele individuale şi colective obţinute de finanţişti în colectarea veniturilor la bugetul statului, astfel încât, să se poată finanţa toate activităţile desfăşurate de celelalte categorii de bugetari, să poată fi implementată cu succes noua lege şi să nu mai asistăm la distorsiunile generate de aplicarea neunitară a Legii nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice”, au mai transmis sindicaliştii din Finanţe.
Aceştia fac referire la mult mai multe nemulţumiri în sistem: finanţarea necorespunzătoare a activităţii, lipsa titularizărilor pe post pentru mai mult de jumătate din totalul funcţiilor de conducere, politica de recrutare a resursei umane care a condus la îmbătrânirea personalului majoritar (medie de varstă 53 ani), încărcarea disproporţionată cu sarcini a unor funcţionari care activează pe diferite segmente de activitate.
”Considerăm că este inadmisibil faptul că, deşi încă din anul 2021 sunt cunoscute ţintele din PNNR cu privire la noua lege a salarizării, până în acest moment, cu mai puţin de două luni înainte de termenul asumat pentru emiterea actului normativ, Guvernul să nu facă public nici măcar un proiect al acestui act normativ. Drept urmare, la nivelul conducerii sindicatului am demarat procesul de consultare a membrilor pentru iniţierea unui conflict de muncă, repectiv strângere de semnături, program acţiuni de protest, etc”, au precizat sindicaliştii.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
