Reţeaua de medicină şcolară, la început de an şcolar, înseamnă 680 de medici şcolari şi 3000 de asistenţi medicali la aproximativ 7000 de şcoli. Aceştia trebuie să gestioneze triajul epidemiologic al copiilor, să se ocupe de testare, dar şi de vaccinare, acolo unde există cabinete şcolare dotate corespunzător. Distribuirea lor în judeţe este inegală, cei mai mulţi fiind în Bucureşti, Dolj, Cluj, Iaşi, Bihor şi Argeş. Există însă şi judeţe, precum Călăraşiul, unde nu există niciun medic şcolar.
Dr. Daniela Rajka, medic şcolar şi Preşedintele Societăţii Medicilor din Colectivităţile de Copii şi Tineri a explicat pentru News.ro unde anume se situează reţeaua de medicină şcolară cu o săptămână înaintea începerii cursurilor. Medicul spune că sunt foarte puţini medici de medicină şcolară, inegal distribuiţi în şcolile din ţară, dar că lucrurile stau mai bine atunci când vine vorba despre asistenţii medicali. Sunt 680 de medici şcolari şi în jur de 3000 de asistenţi medicali care trebuie să gestioneze triajul epidemiologic al copiilor, care trebuie să se ocupe de testare dar şi vaccinare, acolo unde există cabinete şcolare dotate corespunzător pentru acest lucru. Dr. Rajka spune că medicii şi asistenţii sunt inegal distribuiţi în toată ţara, cei mai mulţi fiind în Bucureşti, Dolj, Cluj, Iaşi, Bihor şi Argeş. Există însă şi judeţe, precum Călăraşiul, unde nu există niciun medic şcolar. Vaccinarea anti-Covid 19 a elevilor se poate face în foarte puţine cabinete şcolare, atrage atenţia medicul, pentru că foarte puţine au infrastructura necesară pentru acest lucru.
Niciun medic şcolar în Călăraşi, 2 în Giurgiu, 4 în Ialomiţa, 90 în Bucureşti
“Avem în ţară aproximativ 680 de medici şcolari şi aproximativ 3000 de asistente medicale în şcoli şi grădiniţe.
Acest personal este distribuit foarte inegal, ştim deja că în mediul rural nu avem medicină şcolară, deci nu avem aproape deloc medici şi asistenţi medicali în şcoli, sau procentul lor este sub 5%, dar avem diferenţe foarte mari şi între judeţe.
Avem judeţe care nu au deloc medici şcolari cum ar fi Călăraşiul, sau judeţe în care avem doi medici şcolari cum este Giurgiu, sau Ialomiţa, cu patru medici şcolari, după cum avem judeţe în care reţeaua de medicină şcolară este relativ bine reprezentată, Bucureştiul este pe primul loc, cu o reţea destul de bine pusă la punct, asta pentru că s-au şi făcut angajări din partea autorităţii publice locale, are cam 90 de medici pe toate cele şase sectoare, judeţul Dolj stă foarte bine ca personal medical, are în jur de 40 de medici, Clujul are în jur de 30, Bihorul are 23, Argeşul 27, Iaşiul are 25, nu ţine neapărat de mărimea oraşelor ci de implicarea autorităţilor şi de modul în care au reuşit să gestioneze reţeaua, pentru că avem oraşe foarte mari, cum ar fi Târgu Mureş, Sibiul, Braşovul, Aradul, care sunt oraşe foarte mari, dar în care reţeaua de medicină şcolară este destul de slab reprezentată. În judeţul Mureş sunt 16 medici şcolari în tot judeţul, în Arad sunt 13 în tot judeţul, în Sibiu sunt 11”, a declarat Dr. Daniela Rajka.
3000 de asistenţi medicali în şcoli, în plin val 4 al pandemiei. Cei mai mulţi, în şcolile şi grădiniţele din mediul urban
“Dacă la medici stăm foarte prost, la nivel de asistenţi medicali nu stăm la fel de prost în ţară, şcolile şi grădiniţele din mediul urban au asistenţi medicali care pot asigura triajul epidemiologic în această perioadă cu o situaţie epidemiologică specială, care pot asigura primul ajutor în şcoală.
În ceea ce priveşte atribuţiile noastre în acest nou an şcolar, sunt din ce în ce mai multe pentru că, pe lângă asistenţa legată de perioada de pandemie, de triajul epidemiologic şi de anchetele epidemiologice care trebuie făcute la apariţia fiecărui caz, trebuie să facem şi testări colegilor de clasă în momentul în care se depistează un caz în acea clasă, după 8 zile de la contact trebuie făcută testare, se pune problema să şi vaccinăm în şcoli, acolo unde există cabinet cu dotare necesară şi cu medic, şi de asemenea sunt în discuţii şi orele de educaţie pentru sănătate care se vor derula în acest an şcolar, nu se ştie încă exact sub ce formă”, a explicat pentru News.ro Dr. Daniela Rajka.
Vaccinarea anti-Covid 19 a elevilor, posibilă în foarte puţine şcoli din cauza lipsei infrastructurii necesare. Cele mai multe cabinete şcolare care să permită vaccinarea se află în Bucureşti şi Cluj. Echipele mobile din centrele de vaccinare fixe care există în acest moment în ţară pot veni în şcolile care nu dispun de cabinete medicale şcolare dotate corespunzător şi nici de medic şcolar pentru a vaccina elevii care doresc acest lucru, după ce părinţii acestora şi-au dat acordul.
Dr. Daniela Rajka: “Pentru a se face vaccinare, asta presupune existenţa calculatorului, a imprimantei, care lipseşte din cele mai multe cabinete şcolare”
“În foarte puţine cabinete din şcoli se poate face vaccinarea, pentru că, pentru a se face vaccinare, asta presupune existenţa calculatorului, a imprimantei, care lipseşte, pentru că trebuie dat certificatul de vaccinare, şi imprimanta lipseşte din cele mai multe cabinete şcolare, chiar dacă au unele din ele calculator, imprimantă au foarte puţine, acces la internet şi un frigider care să permită ţinerea vaccinului în condiţiile respectării lanţului de frig.
Extrem de puţine cabinete au, Clujul şi Bucureştiul sunt oraşele care au în cele mai multe cabinete dotate care să permită vaccinarea, în rest, sunt câte 4-5 cabinete în oraşele reşedinţă de judeţ care să aibă şi medic, şi infrastructură necesară vaccinării.
Există posibilitatea ca echipa mobilă să se poată deplasa acolo unde există cabinetul medical şcolar , deci să vină cu echipă mobilă, cu medic şi calculator şi imprimantă astfel încât să se poată efectua vaccinarea dacă există cereri în acea şcoală.
Se presupune că se întreabă părinţii la începutul anului şcolar câţi şi-ar dori să se vaccineze, dacă există un număr suficient de copii care doresc să fie vaccinaţi într-o şcoală şi nu există infrastructură în acea şcoală, se duce echipa mobilă şi vaccinează acei 10, 20, 30 de copii în şcoală, ai căror părinţi şi-au dat acordul pentru vaccinare.
Pot fi echipele mobile din centrele de vaccinare care funcţionează în acest moment, există centre de vaccinare fixe care au şi echipe mobile şi care până acum s-au deplasat în centrele rezidenţiale sau la domiciliul persoanelor, pe aceste echipe mobile se bazează CNCAV-ul în a vaccina şi în şcoli dacă este cazul.
La nivel de 7000 de şcoli în toată ţara putem avea 1000, 2000 de şcoli cu personal, 17% dintre şcoli dacă le luăm ca număr de şcoli au personal medical, sigur că şcolile din rural sunt foarte multe şi cu copii puţini, deci acoperirea ca număr de copii este mai mare decât raportându-ne la şcoli, dar suntem puţini şi cu cabinete dotate insuficient, cred că activitatea de medicină şcolară, prin tot ce presupune ea, asistenţă medicală acordată copiilor, merită investiţii şi se vede în această perioadă dificilă cât de importantă este o reţea de medicină şcolară fiabilă”, a explicat Dr. Rajka.
Ce se întâmplă în şcolile în care nu există nici medic şcolar şi nici asistent medical? Dr. Rajka: “Şcolile trebuie să-şi desemneze o persoană care să ajute în toată această acţiune de triaj”
”Am trecut prin asta şi în anul şcolar trecut, Triajul s-a făcut şi atunci cu sprijinul altui personal medical, în rural s-au implicat asistentele din asistenţa comunitară şi medicii de familie, o parte prin asistentele medicale din cabinetele medicilor de familie, este dificil pentru că şi în mediul urban nu întotdeauna asistenta medicală este, de exemplu, în fiecare zi în grădiniţă, ori este necesar triajul în fiecare zi în grădiniţă, este obligatoriu să-l efectuezi în fiecare zi în grădiniţă.
Şcolile trebuie să-şi desemneze şi ele o persoană care să ajute toată această acţiune de triaj şi de tot ce înseamnă probleme de sănătate în această perioadă, colaborarea cu conducerea şcolilor şi cu personalul din şcoli este importantă”, a spus Dr. Daniela Rajka.
Cum va arăta anul şcolar? Preşedintele Societăţii Medicilor din Colectivităţile de Copii şi Tineri spune că se aşteaptă la multe cazuri de îmbolnăvire în şcoli şi anul acesta şi că regulile binecunoscute de protecţie şi igienă sunt, alături de vaccinare, esenţiale. Dr. Rajka: “Puţin probabil să nu fim într-o situaţie grea şi anul acesta”
“Probabil că vom avea cazuri multe şi din ce în ce mai multe, probabil că lunile octombrie, noiembrie vor fi aproape la fel de dificile ca şi anul trecut, importantă este respectarea regulilor esenţiale, cum ar fi purtarea corectă a măştii, spălatul pe mâini, acestea sunt elemente care ne-ar ajuta, dincolo de vaccinare, pe care acum o avem în plus faţă de anul trecut, sperăm să nu ajungem la dimensiunile de anul trecut, dar puţin probabil să nu fim într-o situaţie grea şi anul acesta”, a explicat medicul.
Care sunt actele de care au nevoie copiii la început de şcoală? Avizul epidemiologic, necesar doar la transferul elevului dintr-o altă unitate de învăţământ sau atunci când copilul este înscris pentru prima dată în colectivitate. Nu mai este necesară adeverinţa medicală pentru orele de educaţie fizică, dar se dau în continuare scutiri de la această oră pentru elevii care au boli cronice sau diferite probleme de sănătate
“A apărut un Ordin comun, în sfârşit modificat şi actualizat după 10 ani, în care scrie clar ce trebuie să aducă fiecare copil la înscrierea în colectivitate, nu este necesară prezentarea avizului epidemiologic după vacanţe nici pentru preşcolari, nici pentru elevi, singurele acte medicale sunt necesare la transfer sau la înscrierea pentru prima dată într-o colectivitate, deci atunci când copilul se duce pentru prima dată în grădiniţă are nevoie de documente medicale, atunci când se duce pentru prima dată la şcoală, dacă nu a frecventat o grădiniţă în care să existe medic şcolar, şi la transfer dintr-o unitate în alta să-şi ducă fişa medicală din unitatea din care a plecat în cealaltă unitate şcolară.
Nu mai este necesară adeverinţa medicală pentru orele de educaţie fizică. Elevii cu boli cronice pot obţine scutiri
Avizul epidemiologic după vacanţă nu mai este necesar, în plus, nu mai este necesară adeverinţa medicală pentru orele de educaţie fizică. Acest Ordin apărut nou anulează prevederile celorlalte ordine care spuneau că nu poţi să faci educaţie fizică dacă nu ai o adeverinţă medicală cum că poţi să faci educaţie fizică, această prevedere este anulată, deci nu mai trebuie să meargă practic părintele la medicul de familie pentru acest început de an, dacă nu este un copil nou înscris în colectivitate.
Toate părerile, inclusiv cardiologii pediatri cu care ne-am consultat, consideră că această adeverinţă nu este necesară, se dau în continuare scutirile de educaţie fizică, deci fiecare copil care are o boală cronică în evidenţă beneficiază de scutirea de educaţie fizică, merge la control la specialist pentru obţinerea acestei scutiri de educaţie fizică, un copil care s-a înscris la şcoală poate să facă, dacă nu are contraindicaţii, poate să facă absolut toate orele care sunt înscrise în program. Este oră de educaţie fizică, nu de sport, ar presupune că efortul nu este foarte mare, oricum un consult clinic nu poate depista cele mai grave probleme de sănătate, este greu să crezi că medicul de familie poate să depisteze printr-un consult şi să spună că nu poate face educaţie, nu putem să-i trimitem oricum pe toţi la specialist, este un lucru bun faptul că nu trebuie această adeverinţă”, consideră dr. Daniela Rajka, Preşedintele Societăţii Medicilor din Colectivităţile de Copii şi Tineri.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
