Consilierii judeţeni din Covasna au votat în unanimitate intervenţia într-un proces civil, alături de Agenţia Judeţeană pentru Protecţia Mediului, care vizează o contestaţie introdusă de Asociaţia pentru Combaterea Abuzurilor (ACA) din Braşov. Organizaţia respectivă cere suspendarea autorizaţiilor de împuşcare a animalelor sălbatice, inclusiv a urşilor. Preşedintele CJ Covasna spune că după ani de zile legea dă, în sfârşit, posibilitatea intervenţiei acolo unde urşii pun în pericol vieţile oamenilor.
Potrivit unui comunicat de presă remis News.ro, în cadrul şedinţei de joi a Consiliului Judeţean Covasna, preşedintele Tamás Sándor a adus în atenţie „problema acută a gestionării populaţiei de urşi” din judeţ. Tamás a solicitat şi a primit în unanimitate susţinerea consilierilor judeţeni pentru intervenţia judeţului în procesul civil în care Asociaţia Alianţa pentru Combaterea Abuzurilor (ACA), cu sediul în Braşov, contestă autorizaţiile de recoltare emise pentru fauna sălbatică.
„Judeţul Covasna intră în procesul civil ca parte, lângă pârâtul Agenţia Pentru Protecţia Mediului Covasna, contra reclamantului Asociaţia Alianţa pentru Combaterea Abuzurilor (ACA), cu sediul în Braşov, şi solicită respingerea acţiunii ce priveşte suspendarea executării Autorizaţiilor pentru recoltarea de animale din fauna sălbatică”, se arată în comunicatul citat.
În acest context, preşedintele CJ Covasna, Tamás Sándor, a declarat că prin cererea de suspendare a actelor administrative sunt „afectate în mod direct interesele legitime personale ale fiecărui cetăţean şi turist” şi se creează „nenumărate pagube în judeţ”.
„Din acest motiv, suntem nevoiţi să intervenim în prezenta cauză prin susţinerea legalităţii actelor administrative atacate şi a intereselor locale specifice. Viaţa oamenilor este pe primul loc - nimeni nu poate pune la îndoială acest lucru! Această asociaţie de apartament, fără personalitate juridică, cere în instanţă suspendarea autorizaţiilor care acordă posibilitatea intervenţiei acolo unde urşii pun în pericol viaţa oamenilor. Legea ne-a oferit, în sfârşit, posibilitatea de a face acest lucru, după ani de zile în care populaţia a asistat neputincioasă cum urşii se plimbă prin localităţi punând în pericol viaţa şi bunurile oamenilor”, a declarat preşedinle CJ Covasna.
Potrivit acestuia, din 2016, în România, nu a existat niciun management cinegetic, nicio reglementare a populaţiei de urşi, iar ca urmare, „300 de persoane au fost rănite şi 26 au murit în urma atacurilor tot mai dese ale urşilor”.
„Prin comparaţie, între 1990 şi 2016, doar 4 persoane au fost rănite de urşi, fără niciun atac mortal. Numărul urşilor din judeţul Covasna s-a dublat între 2013 şi 2024, crescând de la 1045 de exemplare raportate, la 2263. Potrivit experţilor, la nivelul teritoriului judeţului Covasna, efectivul optim ar fi de 550-600 de urşi. Pe lângă judeţul Covasna, mai sunt şi autorităţi comunale care s-au alăturat procesului prin care pledăm pentru gestionarea populaţiei de urşi şi pentru îndepărtarea imediată a exemplarelor periculoase”, mai menţionează Tamás Sándor în comunicatul citat.
Situaţia privind înmulţirea necontrolată a urşilor a intrat în atenţia publică determinând schimabrea legislaţiei după tragedia petrecută în Munţii Bucegi în vara acestui an, când o fată de 19 ani a fost atacată şi ucisă de un urs pe un traseu turistic foarte frecventat de turişti.
Potrivit unor informaţii prezentate de diverse autorităţi la acea vreme, cele mai multe atacuri (2.171) au fost semnalate în anul 2022, cu pagube de peste 7.3 milioane de lei, din cauza numărului extrem de mare de urşi, a unei gestionări greşite a situaţiei acestora şi a unor prevederi legislative care au favorizat înmulţirea lor necontrolată.
Datele Ministerului Mediului arată că în România sunt peste 8.000 de urşi, adică dublu faţă de optimul de 4.000 de urşi pe care habitatul natural al ţării noastre îl susţine în condiţii naturale, fără să afecteze populaţia. În jur de 40% din urşii Europei se află în România.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
În anul 2016, a fost dată legea prin care ursul brun nu mai putea fi vânat pe teritoriul României, deşi la acea dată în păduri erau 6.500 de urşi, cu 2.500 peste numărul optim. Efectele dezastruoase nu au întârziat să apară. Aflat în vârful lanţului trofic, fără duşmani naturali, ursul a prosperat în pădurile României, astfel că în 2024 a depăşit 8.000 de exemplare, cele mai multe animale fiind în judeţele Prahova, Braşov, Covasna, Harghita, Bistriţa, Buzău şi Neamţ.
În septembrie, ministrul Mediului, Mircea Fechet, informa că a chemat toate asociaţiile de vânători cărora le-a comunicat „foarte ferm” că, dacă tot trebuie „împuşcaţi” 426 de urşi în acest an, aşa cum s-a stabilit prin lege, atunci să se înceapă, „măcar”, cu „urşii-problemă, cu urşii care umblă prin gospodării, cu urşii agresivi”
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
