Ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja, explică de ce, în contextul în care toate instituţiile publice româneşti nu mai au voie să folosească soluţii informatice antivirus dezvoltate de companii ruseşti sau cu acţionariat rusesc, din cauza riscului ca Rusia să exploateze aceste softuri într-un atac cibernetic, instituţiile din domeniul apărării pot utiliza astfel de aplicaţii. Potrivit ministrului, serviciile de informaţii pot avea acces pentru a ”testa şi exploata” aplicaţia dezvoltată de compania rusească, dar nu le va folosi ”pentru utilizatorul de rând”, ci doar în scopul detectării unor eventuale vulnerabilităţi.
”Proiectul a parcurs un lung proces de avizare interministerială, inclusiv din partea instituţiilor din arcul securităţii naţionale. (...) Detaliile pe care pot să vi le dau sunt legate de faptul că aceste soluţii pot fi testate de aceste instituţii şi exploatate pentru a apăra interesele naţionale de securitate ale României. Nu este vorba de utilizarea lor efectivă la nivelul utilizatorului de rând, ci pur şi simplu de a avea acces la ele pentru a le putea testa şi exploata”, a explicat ministrul.
Ela subliniat că aplicaţiile respective pot fi folosite doar în scopul exploatării unor vulnerabilităţi ale acestora.
”Cred că şi dumneavoastră v-aţi dori ca organizaţiile din sfera securităţii naţionale să poată identifica ce vulnerabilităţi au anumite soluţii din Federaţia Rusă şi să acţioneze în consecinţă. Nu înseamnă că folosesc această soluţie pentru uzul ei, de a apăra contra ameninţărilor de tip virus”, a adăugat ministrul.
Pe 13 septembrie a fost adoptat de către Guvern un act normativ care interzice achiziţionarea, instalarea şi utilizarea de către autorităţile şi instituţiile publice de produse şi servicii software de tip antivirus provenind direct sau indirect din Federaţia Rusă sau de la un operator economic aflat sub controlul direct sau indirect al unei persoane fizice sau juridice din Federaţia Rusă sau al cărei capital este constituit cu participaţie provenind în mod direct sau prin firme interpuse din Federaţia Rusă ori din ale cărui organe de administrare fac parte persoane din Federaţia Rusă. Legea se află în prezent în dezbatere parlamentară.
Interdicţia prevăzută se aplică până la data de 31 decembrie 2026. Instituţiile care nu respectă prevederile legii sunt pasibile de amendă de 50.000 lei la 200.000 lei.
”Prezenţa software-urilor ruseşti de tip antivirus reprezintă o vulnerabilitate la adresa securităţii cibernetice a autorităţilor şi instituţiilor româneşti, din cauză că aceste programe acaparează funcţii importante ale reţelelor şi sistemelor informatice, creând relaţii de interdependenţă. În contextul în care Federaţia Rusă utilizează inclusiv atacuri de tip cibernetic la adresa statelor occidentale şi îşi foloseşte companiile naţionale şi cetăţenii ruşi, prin diverse metode, în războiul asupra Ucrainei, încălcând toate normele de drept internaţional în materie, România nu poate să-şi asume prezenţa unor produse şi servicii IT ruseşti în infrastructura cibernetică naţională”, se arată în nota de fundamentare a legii.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
