Arhiepiscopul Tomisului, IPS Teodosie, este urmărit penal de DNA într-un nou dosar, alături de alte două persoane din cadrul Arhiepiscopiei, fiind acuzat de mărturie mincinoasă, abuz în serviciu în formă continuată şi inducere în eroare a organelor judiciare. El este anchetat după ce în toamna anului trecut ar fi formulat un denunţ fals împotriva a trei persoane, susţinând că acestea s-ar face, de fapt, vinovate de fraudarea fondurilor europene, ci nu el. În acest dosar de fraudare a banilor europeni, IPS Teodosie a fost trimis în judecată anul trecut.
Direcţia Naţională Anticorupţie a anunţat miercuri că procurorii DNA Constanţa au dispus începerea urmării penale faţă de Teodosie Petrescu, Arhiepiscopul Tomisului, pentru inducerea în eroare a organelor judiciare, mărturie mincinoasă şi abuz în serviciu în formă continuată. De asemenea, în acelaşi dosar mai sunt urmăriţi penal Nicolae Poalelungi, angajat al Arhiepiscopiei Tomisului (funcţionar public în sensul legii penale), pentru inducerea în eroare a organelor judiciare, mărturie mincinoasă, fals intelectual, favorizarea făptuitorului ş Ciprian Stoichin, consilier administrativ bisericesc în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, acuzat de complicitate la infracţiunea de abuz în serviciu în formă continuată.
În 3 februarie 2017, Arhiepiscopul Tomisului şi alte persoane au fost trimişi în judecată pentru că ar fi obţinut pe nedrept fonduri europene şi ar fi creat APIA un prejudiciu de aproape 1.4 milioane de lei.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Procurorii spun că în acest context, în 10 octombrie 2017, în încercarea de a-şi crea o situaţie favorabilă în cadrul procesului penal, IPS Teodosie a depus la DNA -Serviciul teritorial Constanţa un denunţ prin care acuza trei persoane fizice (două dintre ele angajate în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului) şi două persoane juridice de fraudarea fondurilor europene, în anul 2016. El a susţinut, în sesizarea către DNA, că, fără ştirea sa şi cu încălcarea legii, cei doi angajaţi ar fi cerut şi primit fonduri europene pentru o suprafaţă de 350 de hectare aparţinând Arhiepiscopiei Tomisului.
Procurorii anticorupţie mai afirmă că persoanele respective sunt acuzate că ar fi încheiat acte de dare în arendă către terţe societăţi şi persoane a unor suprafeţe de teren deţinute de către Arhiepiscopia Tomisului (în total 110 hectare, situate în diferite zone). “În susţinerea celor de mai sus, suspectul Petrescu Teodosie, beneficiind de ajutorul suspectului Poalelungi Neculai, a dat declaraţii şi a depus la noul dosar astfel constituit mai multe documente false care ar fi susţinut vinovăţia persoanelor respective”, a mai precizat sursa citată
Anchetatorii mai spun că după sesizarea DNA, Arhiepiscopul Tomisului a dispus suspendarea celor doi angajaţi din funcţiile deţinute în cadrul Arhiepiscopiei.
“În perioada noiembrie - decembrie 2017, după sesizarea DNA cu privire la aspectele menţionate mai sus, prin două decizii emise ca urmare a unui raport întocmit de suspectul Stoichin Ciprian, arhiepiscopul Tomisului, Petrescu Teodosie, cu rea-credinţă şi cu încălcarea dispoziţiilor legale a dispus suspendarea celor doi angajaţi din funcţiile deţinute în cadrul Arhiepiscopiei şi suspendarea drepturilor salariale conferite acestora”, se mai arată în comunicatul transmis miercuri de DNA.
Arhiepiscopul Tomisului a fost miercuri la sediul DNA Constanţa, pentru a-i fi aduse la cunoştinţă noile acuzaţii.
Purtătorul de cuvânt al Arhiespiscopiei, Eugen Tănăsescu, a declarat jurnaliştilor, la ieşirea din sediul DNA, că întâlnirea cu procurorii va fi reprogramată deoarece Arhiepiscopul Tomisului nu a fost însoţit de un avocat.
Arhiepiscopia Tomisului a transmis miercuri, printr-un comunicat de presă, că în luna octombrie a anului trecut, a fost depusă o plângere penală la DNA Constanţa cu referire la presupuse fapte de natură penală săvârşite de către doi angajaţi ai instituţiei, preot Ştefan Aurelian (consilier agricol) şi preot Brăescu Emil-Cosmin (inspector), împreună cu alte persoane fizice şi juridice din afara Arhiepiscopiei, în cadrul activităţii agricole desfăşurate în Eparhie.
“În mod surprinzător, acest demers a fost interpretat de către procurori ca fiind ilegal, motiv pentru care, astăzi, s-a adus la cunoştinţă calitatea de suspect pentru IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, preot Poalelungi Neculai (şef compartiment audit) şi preot Stoichin Ciprian (consilier administrativ bisericesc). Menţionăm că, anterior, urmare a acestei plângeri, DNA Constanţa a început urmărirea penală in rem şi apoi a continuat urmărirea penală faţă de Brăescu Emil, ceea ce atestă că faptele erau reale, urmând ca procurorul să stabilească implicarea celor reclamaţi în săvârşirea faptelor”, spune Arhiepiscopia.
Sursa citată mai susţine că Arhiepiscopia Tomisului putea fi pusă sub acuzare dacă ar fi ştiut de comiterea unor fapte ilegal şi le-ar fi tăinuit.
“Apreciem că dacă Arhiepiscopia Tomisului nu ar fi reclamat de îndată ce a luat la cunoştinţă despre asemenea fapte, exista posibilitatea de a fi pusă sub acuzare pentru fapte pe care nu le-a săvârşit, dar le-ar fi tăinuit”, mai precizează Arhiepiscopia Tomisului.
IPS Teodosie este judecat la Curtea de Apel Constanţa pentru folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată, fiind vorba tot despre un dosar DNA.
Astfel, în perioada 2010 - 2016 Teodosie Petrescu, în calitate de arhiepiscop al Arhiepiscopiei Tomisului, este acuzat că a folosit şi prezentat declaraţii false în relaţia cu Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) în scopul de a primi fonduri europene.
“În documentele prezentate la APIA, inculpaţii au declarat, în mod nereal, că folosesc anumite suprafeţe agricole (peste 300 hectare), situate în zona denumită «Ferma 3» - Nazarcea (localitatea Lumina, judeţul Constanţa), având categoriile de folosinţă «vii pe rod cu struguri pentru vin»/ «vii pe rod cu struguri nobili pentru vin», în condiţiile în care, începând cu anul 2010, pe respectivele suprafeţe agricole nu mai existau astfel de culturi”, arăta DNA.
De asemenea, procurorii anticorupţie au stabilit că un alt aspect fals prezentat în declaraţiile depuse a fost acela că s-au respectat normele privind bunele condiţii agricole şi de mediu (GAEC), printre care şi evitarea instalării vegetaţiei nedorite, în condiţiile în care respectivele parcele erau abandonate şi invadate cu astfel de vegetaţie pe toată durata formulării cererii şi obţinerii fondurilor.
“Faptele au avut ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene în cadrul schemelor de plată pe suprafaţă unică (SAPS), totalizând 1.392.964 lei, după cum urmează: în anul 2010 – 142.988,37 lei, în 2011 – 184.610,27 lei, în 2012 – 239.732,26 lei, în 2013 – 262.267,07 lei, în 2014 – 281.733,52 lei, în 2015 – 281.633,28 lei. În anul 2016 plăţile nu au fost autorizate, prin urmare, raportat la acel an, fapta a rămas în faza tentativei”, mai precizează sursa citată.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
