Administraţia "Apele Române" anunţă că, faţă de săptămâna trecută, a scăzut coeficientul de umplere în cele 40 de lacuri de acumulare, la 79,77%, estimându-se că va ajunge, la finalul lunii iulie, la 77%. În aproape 450 de localităţi, din care 6 oraşe, care dispun de sisteme centralizate, alimentarea cu apă a populaţiei este asigurată cu restricţii, respectiv în anumite intervale orare. Debitul Dunării la intrarea în ţară a fost în scădere, având valoarea de 4.000 mc/s, sub media multianuală a lunii iulie (5.350 mc/s).
Administraţia Naţională "Apele Române" anunţă, luni, că, în prezent, coeficientul de umplere în cele 40 de lacuri de acumulare este de 79,77% (în scădere faţă de săptămâna trecută, când era de 80%).
”Menţinem însă un volum de cca 3,46 miliarde mc existent, fapt ce asigură necesarul de apă brută pentru beneficiari din sursa de apă de suprafaţă în regim centralizat. Estimăm la sfârşitul lunii iulie în cele 40 principale lacuri de acumulare cu rol important în alimentarea cu apă pentru populaţie şi industrii şi producţia de energie electrică pentru Sistemul Energetic Naţional, un coeficient de umplere de cca. 77%”, arată sursa citată.
Astfel, se situează sub debitele medii ale lunii următoarele sectoare de râuri (57, faţă de 12 cât erau săptămâna trecută):
- 6 sectoare pe râurile interioare, respectiv pe râul Jiu (judeţul Gorj) şi pe râul Buzău (judeţ Buzău), se află în faza de atenţionare-avertizare pentru folosinţele populaţie şi industrie;
- 9 sectoare pe râurile interioare, respectiv pe râul Olt (judeţ Harghita) şi pe râul Ialomiţa (judeţele Ialomiţa şi Brăila), se află în treapta 1 de restricţii pentru irigaţii;
- 2 sectoare pe râurile interioare, respectiv pârâul Belinul Mare şi pârâul Vadasz (judeţul Covasna) se află în treapta 2 de restricţii pentru piscicultură;
- 30 sectoare pe râurile interioare, respectiv râul Buzău (judeţul Brăila), râul Călmăţui (judeţele Brăila şi Buzău), râul Olt (judeţul Braşov), pârâurile Homorodul Mare - Fişag (judeţul Harghita), pârâurile Belinul Mare, Belinul Mic, Aita, Debren, Saciova, Ojdula, Caşin, Turia, Mărtineni, Borviz, Zăbala, Mărcuşa, Fundul Piriului (judeţul Covasna), se află în treapta 3 de restricţii pentru irigaţii şi piscicultură.
- acumulările Pârcovaci, Hălceni din judeţul Iaşi, acumularea Cal Alb din judeţul Botoşani şi acumularea Mănjeşti din judeţul Vaslui se află în treapta 3 de restricţii pentru populaţie, industrie, irigaţii şi piscicultură.
”În prezent, în 449 de localităţi (inclusiv comune şi sate) reprezentând 15% din localităţile de la nivel naţional, din care 6 oraşe (Dorohoi, Târgu Neamţ, Târgu Ocna, Roman, Paşcani şi Hârlău, parţial municipiul Iaşi) care dispun de sisteme centralizate, alimentarea cu apă a populaţiei este asigurată cu restricţii de către operatorii de apă, respectiv în anumite intervale orare. Cele mai afectate localităţi sunt în judeţele Botoşani - 140 localităţi, Iaşi - 77 localităţi, Alba - 62 localităţi, Gorj - 35 localităţi, Vrancea - 21 localităţi, Bacău - 19 localităţi, Neamţ - 17 localităţi, Galaţi - 16 localităţi, Hunedoara - 12 localităţi, Vaslui - 10 localităţi, Olt şi Argeş - 8 localităţi”, transmit reprezentanţii ”Apele Române”.
Totodată, în 251 de localităţi care nu dispun de sisteme centralizate de alimentare cu apă, ci doar de surse individuale sunt fântâni secate, comunităţile fiind afectate de secetă. Cele mai multe localităţi afectate sunt în judeţele Botoşani, Vaslui, Prahova, Suceava, Neamţ, Bacău, Vrancea, Iaşi, Galaţi.
Cele mai afectate rămân localităţile din judeţele Botoşani - 144 de localităţi, din care parţial şi municipiul Dorohoi, Vaslui - 61 de localităţi, Neamţ - 12 localităţi, Iaşi - 7 localităţi, Suceava - 9 localităţi.
”Din cele 120 de secţiuni de monitorizare a secetei hidrologice, la o singură secţiune s-au înregistrat debite sub debitul minim necesar pentru satisfacerea cerinţelor sub aspect cantitativ, în bazinul Argeş-Vedea (staţie hidrometrică Malu cu Flori – râul Dâmboviţa influenţat de orarul de funcţionare al CHE Clăbucet)”, adaugă sursa citată.
În prezent, din acumularea Siriu, aflată în administrarea Apele Române Buzău-Ialomiţa, se evacuează un debit suplimentar zilnic mediu de 5,3 mc/s. Acesta este mai mare decât debitul afluent (cel care intră în lac), respectiv de 1,9 mc/s. Această măsură este luată pentru asigurarea folosinţelor din aval, conform autorizaţiilor de gospodărire a apelor.
În plus, în urma solicitării părţii române către Republica Moldova, grupul operativ tehnic de la acumularea Stânca-Costeşti a aprobat şi executat majorarea debitului evacuat din acumulare, de la 38 mc/s la circa 60 mc/s pentru o perioadă de 7 zile.
”Partea română şi cea din Republica Moldova vor monitoriza situaţia debitelor afluente (care intră în acumulare) în vederea pregătirii manevrelor ulterioare. Din partea României, lucrarea este exploatată în condiţii de siguranţă de colegii noştri de la Exploatarea Complexă Stânca-Costeşti. A fost finalizată totodată reparaţia conductei de la priza de rezervă a barajului Stânca-Costeşti astfel încât să fie asigurate resursele de apă atât pentru alimentarea cu apă din această sursă pentru judeţul Botoşani, cât şi pentru folosinţele de irigaţii deservite de aceasta”, explică specialiştii.
Potrivit ”Apele Române”, debitul Dunării la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) a fost în scădere, având valoarea de 4000 mc/s, sub media multianuală a lunii iulie (5350 mc/s). Conform prognozei INHGA, se estimează faptul că debitele Dunării vor fi staţionare la intrarea în ţară şi vor ajunge în jurul valorii de 4.000 mc/s.
”În acest moment, pentru centrala nucleară Cernavodă nu sunt probleme privind alimentarea cu apă, întrucât astăzi mai există o diferenţă de nivel de 2,72 metri până la aplicarea treptei I de restricţii”, precizează sursa citată.
Având în vedere prognoza hidrometeorologică pentru perioada imediat următoare, specialiştii de la ”Apele Române” fac apel la populaţie privind utilizarea raţională a apei, prioritatea maximă fiind alimentarea cu apă a populaţiei.
Ei transmit şi o serie de recomandări:
- verificarea periodică a instalaţiei de apă din locuinţă, a vaselor de toaletă şi a oricăror altor mijloace de consum apă astfel încât să fie în stare bună de funcţionare, iar dacă se constată defecţiuni să fie reparate în regim de urgenţă;
- folosirea raţională a apei la baie şi bucătărie fără a lăsa robinetul să curgă nejustificat (fără a face operaţiuni de spălare);
- folosirea, pe cât posibil, a fântânilor pentru udarea grădinilor sau folosirea unui sistem de irigare care minimizează consumul de apă (ex: prin picurare);
- refolosirea apei în care se spală legumele şi fructele pentru udarea plantelor;
- întreţinerea permanentă a piscinelor pe tot sezonul de vară pentru evitarea golirii şi reumplerii acestora;
- montarea economizoarelor de apă la robinete;
- utilizarea maşinilor de spălat (rufe şi vase) în perioadele din zi când este consum mic de apă;
- folosirea/înmagazinarea apei din precipitaţii;
- adâncirea/denisiparea fântânilor/forajelor.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
