Deputatul ALDE Varujan Vosganian a declarat, miercuri, că preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, ”nu are nicio responsabilitate în chestiunea conectării la sistemului de gaze BRUA” şi nu a semnat niciun document în această privinţă, afirmând că este o minciună faptul că statul român vinde gazul către străini.
„Doresc să spun foarte limpede că domnul Călin Popescu Tăriceanu nu are nicio responsabilitate în chestiunea acestei conectări a sistemului de gaze (BRUA – n.r.) între ţările respective. Nu a semnat niciun document şi nici nu intenţionează să semneze vreun document în această privinţă. De aceea, declaraţiile care îl implică pe Călin Popescu Tăriceanu şi împreună cu dânsul şi pe Liviu Dragnea, sunt neavenite şi nu corespund adevărului”, a declarat Varujan Vosganian.
El afirnmă că informaţiile potrivit cărora România vinde cazul străinilor este “o nouă minciună”.
„Statul român nu vinde resursele ţării, nu vine gaz, statul român are venituri din redevenţe şi, prin operatorul său de transport Transgaz, venituri din angajarea capcităţilor de transport. Deci ideea că statul român vinde gazul românesc străinilor este o nouă minciună”, a continuat deputatul.
Vosganian explică faptul că proiectul BRUA trebuie salutat, nefiind în niciun caz un proiect considerat “trădare naţională”, ci este un proiect care relansează România în circuitul securităţii energetice europene.
„Proiectul BRUA este un proiect care trebuie salutat şi în niciun caz participarea României la acest proiet nu trebuie considerată cu un gest de aşa-zisă trădare naţională, cum cu multă uşurinţă fac unii colegi de-ai noştri de la PNL şi USR. Poriectul BRUA realnsează România în circuitul securităţii energetice europene şi care vine să suplinească deselctarea proiectului NABU. Este un proiect pentru care România primeşte de la UE 180 de milioane de euro”, conchide el.
Premierul ungar Viktor Orban a anunţat în 10 februarie că Ungaria va semna în curând un acord pe 15 ani cu România pentru furnizarea a jumătate din cantitatea anuală de gaz necesară, ţara sa reducându-şi astfel considerabil dependenţa faţă de Rusia, transmite Reuters.
Anterior, Péter Szijjártó, ministrul afacerilor externe şi comerţului exterior al Ungariei, declara, la Bucureşti, după întrevederea cu Teodor Meleşcanu, şeful diplomaţiei române, că părţile au convenit ca până în 2020, România să creeze condiţiile tehnice necesare pentru exportul de gaze către Ungaria, iar din 2022, să devină posibil transportul către Ungaria al unei cantităţi semnificative de gaze produse în Marea Neagră, după ce companiile maghiare vor contracta întreaga capacitate de transport, de 4,4 miliarde de metri cubi, a acestui traseu.
“Este prima dată în ultimele decenii, când Ungaria poate cumpăra cantităţi mari de gaze dintr-o sursă nouă, fără legătură cu Rusia”, a arătat ministrul ungar de Externe.
Partea română s-a angajat să construiască, până în 2020, compresoarele cu ajutorul cărora se vor putea livra către Ungaria, 1,75 miliarde de metri cubi de gaz anual, respectiv, ca până în 2022 să extindă capacitatea, astfel încât partea maghiară să poată achiziţiona 4,4 miliarde de metri cubi de gaz pe an din cel extras de ExxonMobil şi OMV.
“Guvernul Ungariei a luat decizia de a construi secţiunea de conductă care lipseşte între punctul de distribuire a gazelor din Budapesta şi localitatea Vecsés din apropierea capitalei. Întrucât legătura maghiaro-slovacă va sosi la Vecsés, Ungaria construieşte astfel, practic, porţiunea care mai lipseşte din coridorul de gaze Nord-Sud, aducându-şi aportul pentru ca transportul de gaze să aibă loc, în Europa Centrală, nu doar în direcţie Est-Vest, ci şi în direcţie Nord-Sud, un aspect extrem de important din punct de vedere al securităţii naţionale”, a explicat ministrul ungar de externe.
Ulterior, MAE a negat existenţa unui acord cu privire la furnizarea de gaze.
România are în vedere încheierea unui Memorandum de înţelegere cu Serbia pentru construirea unei conducte de interconectare, între Arad şi Mokrin, lungă de circa 80 km, pentru creşterea gradului de asigurare a securităţii energetice în regiune, arată un Plan de Acţiuni Preventive privind măsurile de garantare a securităţii aprovizionării cu gaze naturale, publicat de Ministerul Energiei.
”Varianta analizată de export gaze naturale spre Serbia este de preluare a gazelor naturale din viitoarea conductă BRUA (faza I, II şi III). Cel mai apropiat punct al conductei BRUA de graniţa dintre România şi Serbia este localitatea Mokrin, zona Arad”, arată planul.
Proiectul "Interconectarea sistemului naţional de transport gaze naturale cu sistemul similar de transport gaze naturale din Serbia" constă în construirea unei conducte de interconectare a sistemului naţional de transport gaze naturale cu sistemul similar de transport gaze naturale din Serbia pe direcţia Arad - Mokrin în lungime de aproximativ 80 km.
Din lungimea totală a conductei noi de interconectare între cele două puncte, circa 74 km se vor situa pe teritoriul României şi 6 km pe teritoriul Serbiei. Totodată, proiectul prevede construirea unei staţii de măsurare gaze naturale, care poate fi amplasată pe teritoriul României sau al Serbiei.
Termenul de finalizare este preconizat pentru anul 2026.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
