Patru deputaţi PSD Cladiu-Augustin Ilişanu, Vlad Bonteaz, Eliza-Mădălina Ştefănescu, George-Gabriel Vişan au depus la Senat, în procedură de urgenţă, un proiect de lege care prevede că instituţiile publice pot refuza motivat comunicarea informaţiilorr, dacă acestea sunt solicitate cu rea-credinţă. Liderul deputaţilor PNL Florin Roman semnase propunerea legislativă ca iniţiator însă vineri a anunţat că îşi va retrage semnătura şi a precizat că PNL nu va vota acest proiect care modifică Legea 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public. Prim-vicepreşedintele PSD Sorin Grindeanu a anunţat că cei patru deputaţi social-democraţi care au iniţiat proiectul care modifică accesul liber la informaţiile publice şi care spune că instituţiile pot refuza motiva să ofere informaţii dacă sunt cerute cu rea-credinţă şi-au retras semnăturile de pe propunerea legislativă. „Nu o considerăm o prioritate în acest moment”, a completat Grindeanu.
„Am depus azi o solicitare in scris de retragere a semnăturii de pe un proiect de lege iniţiat de o colega deputat, care viza reglementări in cazul legii 544, privind liberul acces la informaţii de interes public. Am primit semnale de la oameni de buna credinţa, ca in forma propusa de iniţiator poate naşte interpretări abuzive, şi din acest motiv nu am dorit sa las nici un fel de interpretare. Nu doar ca am retras, dar nici nu vom vota proiectul, din motivele expuse mai sus.Ca fost jurnalist sunt un adept al liberului acces la informaţii de interes public. Cât despre partea politica, înţeleg ca orice dezbatere in perioada campaniei electorale, nu este posibila, totul fiind ţintit pe atacuri, fără legătura cu subiectul”, a declarat vineri Florin Roman, printr-un comunicat de presă.
„- În cazul în care o persoană adresează aceleiaşi instituţii publice sau autorităţi mai multe solicitări de informaţii, sesizând aceeaşi problemă, acestea se vor conexa, solicitantul urmând să primească un singur răspuns care trebuie să facă referire la toate solicitările primite;
- Dacă după trimiterea răspunsului se primeşte o nouă solicitare de la aceeaşi persoană ori de la o autoritate sau instituţie publică greşit sesizată, aceasta se clasează, făcându-se menţiune că s-a răspuns;
- Dacă solicitarea cuprinde termeni nereverentiosi, insulte sau calomnii, se clasează.
- În cazul în care solicitarea de informaţii implică realizarea de copii de pe documentele deţinute de autoritatea sau instituţia publică sau alte servicii suplimentare, costul serviciilor de copiere, de scanare, de anonimizare a datelor cu caracter personal, de căutare şi identificare a documentelor în arhivă precum şi orice alte operaţiuni necesare este suportat de către solicitant, în condiţiile prezenţei legi; dacă informaţiile solicitate se află deja pe site-ul web a instituţiei, răspunsul va cuprinde doar indicarea locului unde pot fi găsite acestea, iar în cazul în care volumul informaţiilor solicitate depăşeşte 50 de pagini, autoritatea poate refuza transmiterea acestora.”
- Autoritatea sau instituţia publică are dreptul să refuze motivat comunicarea informaţiilor solicitate în condiţiile în care acestea conţin date cu caracter personal ce nu pot fi anonimizate ori în condiţiile în care aceste informaţii sunt solicitate cu rea-credinţă, încălcând dispoziţiile referitoare la buna-credinţă prevăzute în Constituţie şi legile în vigoare;
- De asemenea, în cazul în care informaţiile solicitate fac trimitere la contracte care cuprind clauze confidenţiale ce ar putea pune în pericol activilatea unor firme sau dacă există un proces pe rol, iar informaţiile ar putea cauza uneia dintre părţi în judecarea echitabilă a cauzei, acestea nu se pun la dispoziţia solicitantului”.
Deputaţii PSD argumentează că reglementările actualei legi 544/2001 sunt absurse şi „dau prilejul diverşilor ONG-isti care, sub pretextul că sunt în scopul pentru asigurarea respectării dreptului cetăţeanului, solicită nu doar simple documente ce constituie informaţii publice, ci întregi arhive de mii de pagini de documente pe mai mulţi ani. Primăriilor le cer, le vor pe e-mail scanate. Neexistând nici o limitare în acest sens şi fiind conştienţi că nu au pentru ce să răspundă, ba chiar mai mult nici nu sunt obligaţi la o adică să semneze cererea”.
„Se poate uşor observa ca în fapt prin aceste prevederi absurde, autorităţile publice prin personalul lor sunt puse practic la dispoziţia oricui, sunt obligate să preia cereri de la «NIMENl» fără semnatură, sunt obligate să lucreze pentru «NIMENI» întrucât cererea nefiind semnată evident că solicitantui înscris în ea poate să nu-şi asume nicio răspundere cu privire la respectivul document, şi totodată în final autorităţile publice sunt obligate să trimită răspunsul concret şi toate informaţiile solicitate către acelaşi «NIMENl» pe adrese de e-mail indicate, care la fel de bine pot fi adrese de e-mail fictive, neexistând nicio confirmare de primire pe care autoritatea să o poată folosi într-un eventual proces. La fel de bine solicitantui poate afirma ca nu a primit informaţia, ştiut fiind faptul că adresele de e-mail sunt personale şi nu pot fi verificate”, mai precizează iniţiatorii în
expunerea de motive.
Senatul este prim for sesizat pe proiectul de lege, aflat în procedură de urgenţă, decizional fiind Camera Deputaţilor.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
