Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, le-a spus, luni, parlamentarilor, de la tribuna Camerei Deputaţilor, să nu se întoarcă împotriva celui ce aplică legea care a dus la liberări din penitenciare prin recursul compensatoriu, ci la cei care au amendat şi aprobat actul normativ. El a amintit că, atunci când a plecat proiectul de la MJ, în septembrie anul trecut, prevedea acordarea de 3 zile la o lună executată, pentru condiţii de detenţie necorepunzătoare şi doar în cazul liberării condiţionate.
Plenul Camerei Deputaţilor a organizat, luni, la iniţiativa liberalilor, o dezbatere privind situaţia din penitenciare.
Deputatul PNL Adriana Săftoiu a precizat că, pe data de 28 octombrie, ştirea că 500 de deţinuţi urmează să părăsească penitenciarele a fost comentată ”cu îngrijorare, revoltă, pe ici, pe colo cu umor negru”. Ea a explicat că liberarea rezolvă problema suparaglomerării pentru cel mult 3 sau 6 luni, uneori doar pentru o singură zi.
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
20 noiembrie - Eveniment News.ro - Orașul meu - Acasă și la birou
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
”CEDO ne-a oferit 6 luni care s-au încheiat în octombrie cu termene şi obiective clare”, a mai spus Săftoiu.
Ea a prezentat date şi fotografii din vizitele pe care le-a făcut în mai multe penitenciare. Astfel, la Jilava, capacitatea este de 700 de persoane, dar sunt deţinute 1.326, din care doar 127 beneficiază de spaţiul legal de 4 mp. În rest, într-o celulă de 6 persoane stau şi 22, cu un singur duş şi o singură toaletă. În secţia II de la Jilava există un culoar cu peste 10 celule, în care sunt deţinute 200 de persoane, care au un singur duş şi o singură toaletă. ”Dar şi aceştia sunt norocoşi, pentru că am fost în arestul central al Poliţiei Capitalei. (...) Dacă CEDO ar afla cum arată arestul central al Capitalei, s-ar putea ca o parte din bugetul de stat al României să meargă doar pe amenzile pe care le-am primi de la CEDO”, a susţinut deputatul PNL.
Adriana Săftoiu a vorbit şi despre cauzele supraaglomerării din penitenciare, una dintgre acestea fiind urmareaa pedepselor mari pentru infracţiuni fără violenţă şi cu prejudiciu mic - raportul dintre România şi media europeană fiind de 37,8 luni la 9,5 luni. Ea a explicat că sunt şi ţări în care cei condamnaţi pentru astfel de infracţiuni îşi încep ispăşirea pedepsei la domiciliu, cu brăţară electronică şi merg în penitenciar când se eliberează un loc.
Deputatul PNL a spşus că realizarea de noi penitenciare rezolvă doar o parte din problemă, dar nu cauza, care este recidiva, supraglomerarea fiind un efect. Ea a spus că scăderea recidivei se obţine prin reeducare şi reintegrare şi a subliniat că sunt foarte puţini deţinuţi care ies la muncă, sunt foarte mulţi cei care nu au un serviciu când se liberează, iar legislaţia le permite să aibă acces la cursuri de recalificare doar în ultimele nouă luni de executare a pedepsei.
Săftoiu a menţionat că deţinuţii nu ies la muncă pentru că nu este personal pentru escortă, însă legislaţia spune că la regim deschis şi semideschis nu au nevoie de escortă. Ea a arătat, de asemenea, personalul, care este redus, este folosit şi ineficient uneori: deţinuţi păziţi în ”cuştile zoo, aşa-numite spaţiu de plimbare”, instanţele nu folosesc sistemul video care permite audierea unui deţinut din penitenciar.
În prezentarea sa, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a ţinut să o corecteze pe Adriana Săftoiu, precizând că, ”pe 15 octombrie, nu au fost eliberaţi 500 de deţinuţi, ci 529 de deţinuţi exact”.
El a subliniat că proiectul legii 169 a venit din septembrie-octombrie anul trecut, iniţiat de ministrul Justiţiei de la vremea respectivă, şi prevedea 3 zile câştigate pentru beneficiul liberării condiţionate, iar CSM a propus schimbarea sensului juridic, de a se considera zile efective de detenţie, iar apoi legea a fost adoptată de Parlament şi a intrat în vigoare, iar ”în ziua în care legea intră în vigoare trebuie pusă de îndată în aplicare”.
Tudorel Toader a mai precizat că nu a expirat termenul din hotărârea pilot a CEDO: ”N-am ieşit din termenul hotărârii pilot a CEDO, la jumătatea lunii ianuarie cel târziu avem obligaţia să prezentăm foaia de parcurs”.
Ministrul a menţionat că, în urmă cu câteva zile, în penitenciarele din România erau deţinute 25.093 de persoane, din care 5.972 peste capacitatea de cazare de 4 mp la deţinut.
Toader a prezentat soluţiile la care lucrează Ministerul Justiţiei: un amplu proces de renovare, de modernizare a celulelor, extinderea unor penitenciare, la standarde moderne, construcţia a două noi penitenciare.
El a spus că are în vedere şi un pachet de măsuri legislative, cum ar fi modificarea Codului penal şi a Codului de procedură penală pentru măsura supravegherii cu brăţară electronică.
Din partea PSD, deputatul Oana Florea a precizat că identificarea uneia dintre cauze supraglomerării din penitenciare poate fi făcută menţionând atât: în România, media perioadei de detenţie este 25 de luni, în Europa media este de 9 luni, iar europenii se străduiesc să o scadă în continuare.
Florea a precizat că, în România, politica penală se bazează pe pedeapsă. ”La noi, se dă foarte uşor pedeapsa cu închisoarea, spre deosebire de alte ţări care au în vedere pedepse alternative, fiind: muncă în folosul comunităţii, detenţie la domiciliu”, a afirmat deputatul PSD.
Oana Florea a acuzat şi ea faptul că la acest moment nu se face reeducare în penitenciare. Ea a spus că, la acest moment, România nu are o punte legislativă între penitenciar şi societate şi a precizat că există câteva proiecte depuse în Parlament cu soluţii la aceste probleme.
În finalul dezbaterii, ministrul Justiţiei le-a amintit parlamentarilor că legea privind recursul compensatoriu a fost adoptată de Legislativ în forma în care a intrat în vigoare.
Tudorel Toader le-a cerut parlamentarilor să nu se întoarcă asupra celui care pune în aplicare legea şi a explicat şi faptul că nu putea face studiu de impact după intrarea în vigoare a legii
”Trebuie să vă întoarceţi la cei care au iniţiat, au amendat şi au adoptat legea”, a ţinut să sublinieze Tudorel Toader.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
