Preşedintele Klaus Iohannis a convocat marţi o şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), în care a fost aprobată elaborarea Planului de implementare a Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024. O prioritate strategică a acestui plan vizează asigurarea cadrului legal adaptat care include „revizuirea legislaţiei care vizează organizarea şi funcţionarea principalelor instituţii cu atribuţii şi responsabilităţi în ceea ce priveşte securitatea naţională, inclusiv Legea de organizare şi funcţionare a CSAT”. O altă temă a vizat Carta Albă a Apărării, „un document care permite implementarea obiectivelor de apărare stabilite prin Programul de guvernare, pentru asigurarea securităţii cetăţenilor şi apărarea teritoriului, a valorilor şi a intereselor noastre naţionale”.
„Principalele subiecte de pe ordinea de zi s-au axat pe modul în care se implementează Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024. Membrii Consiliului au analizat şi aprobat o serie de documente pentru aplicarea Strategiei, printre care Planul de implementare a acesteia, Analiza strategică a apărării, Carta Albă a Apărării. Procesul de elaborare a Planului de implementare a Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024 a inclus şi consultarea instituţiilor cu atribuţii şi responsabilităţi directe sau adiacente în domeniul securităţii naţionale a României şi a fost coordonat de către Departamentul Securităţii Naţionale din Administraţia Prezidenţială”, arată un comunicat de presă al Preşedinţiei române.
Sursa citată precizează că o prioritate strategică a acestui Plan de implementare vizează asigurarea cadrului legal adaptat, incluzând revizuirea legislaţiei care vizează organizarea şi funcţionarea principalelor instituţii cu atribuţii şi responsabilităţi în ceea ce priveşte securitatea naţională, inclusiv Legea de organizare şi funcţionare a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, şi continuând cu domenii dinamice şi cu grad ridicat de volatilitate, unde este nevoie de reglementare modernă, precum managementul crizelor sau securitatea şi apărarea cibernetică. Astfel, va fi asigurată eficientizarea şi modernizarea instituţiilor publice, pentru ca acestea să răspundă mai bine sarcinilor ce le revin şi, totodată, să fie mai aproape de nevoile cetăţenilor României.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
„O altă prioritate a Planului de implementare constă în monitorizarea elaborării strategiilor, planurilor de acţiune şi a altor documente programatice de nivel sectorial sau departamental, elaborate de instituţiile publice cu atribuţii şi responsabilităţi în domeniul securităţii naţionale, conform propriilor nevoi, în conformitate cu Programul de guvernare, legislaţia în vigoare şi Hotărârile Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. În acest context, Analiza strategică a apărării fundamentează o nouă concepţie de organizare, încadrare, dotare şi instruire a Armatei României, care să prevadă ca obiectiv fundamental crearea condiţiilor de îndeplinire a misiunilor constituţionale. Aceasta are ca scop determinarea structurii şi a direcţiilor de dezvoltare a capabilităţilor până în anul 2040”, mai arată comunicatul de presă.
Pentru a asigura continuitatea şi coerenţa procesului, dar şi adaptarea la evoluţiile viitoare, documentul prevede trei etape, cu obiective măsurabile: finalizarea Programului de modernizare Armata 2026; implementarea noilor tehnologii şi reorganizarea Armatei României pentru acţiune multi-domeniu (2032); finalizarea Programului Armata 2040. La finalul fiecărei etape, vor fi analizate obiectivele atinse, precum şi validitatea şi viabilitatea planurilor viitoare, urmând a fi făcute modificările necesare.
De asemenea, analiza strategică a apărării s-a derulat printr-o abordare interdepartamentală şi interinstituţională, într-o perioadă în care provocările la adresa securităţii şi apărării au căpătat noi valenţe, iar procesele de planificare strategică iniţiate acum vor influenţa securitatea şi apărarea regională în următoarele decenii - consolidarea capabilităţilor militare ale Federaţiei Ruse în regiunea Mării Negre, desfăşurarea procesului de reflecţie strategică la nivelul NATO, aprobarea unei noi strategii şi adaptarea posturii Alianţei, iniţierea procesului de relocare a unor forţe SUA în Europa, toate suprapuse peste efectele pandemiei de COVID 19.
„Pentru realizarea noii structuri de forţe, sistemul militar va parcurge un proces etapizat de schimbări profunde. Armata 2040 va fi o structură de forţe flexibilă, multi-domeniu, cu un spectru larg de capabilităţi specifice secolului XXI”, mai indică sursa citată.
Referitor la Carta Albă a Apărării, acesta este un document care permite implementarea obiectivelor de apărare stabilite prin Programul de guvernare, pentru asigurarea securităţii cetăţenilor şi apărarea teritoriului, a valorilor şi a intereselor noastre naţionale.
Totodată, „Carta Albă a Apărării fundamentează Strategia militară şi Directiva de planificare a apărării şi este concepută într-o nouă paradigmă strategică, având ca scop final consolidarea posturii de apărare şi descurajare, în baza a cinci elemente esenţiale: capabilităţi de înaltă tehnologie; o resursă umană înalt educată şi foarte bine instruită; o puternică industrie de apărare autohtonă; dezvoltarea unei culturi instituţionale centrată pe cunoaştere şi inovaţie; rezilienţa”, potrivit sursei menţionate.
În finalul şedinţei, membrii CSAT au analizat şi aprobat evaluarea privind riscurile, ameninţările şi vulnerabilităţile la adresa securităţii naţionale prognozate pentru anul 2021.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
