Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea care aprobă ordonanţa de urgenţă a Guvernului 77/2021, prin care este înfiinţată Garda Forestieră Naţională, prin reorganizarea actualelor Gărzi forestiere, în funcţie de principalele atribuţii ale acestora, respectiv, controlul regimului silvic şi cinegetic şi activităţile de avizare şi implementare.
Actul normativ are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.77/2021, prin care este înfiinţată Garda Forestieră Naţională, prin reorganizarea actualelor Gărzi forestiere, în funcţie de principalele atribuţii ale acestora, respectiv, controlul regimului silvic şi cinegetic şi activităţile de avizare şi implementare.
„Art. 1. - (1) Se înfiinţează Garda Forestieră Naţională, instituţie publică care funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale care răspunde de silvicultură, cu personalitate juridică, finanţată integral de la bugetul de stat, în subordinea autorităţii publice centrale pentru silvicultură.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
(2) Garda Forestieră Naţională are în subordine Gărzile forestiere, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă, care sunt instituţii publice cu personalitate juridică.
(3) Organizarea, funcţionarea şi repartizarea numărului de posturi pentru Garda Forestieră Naţională şi Gărzile forestiere se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în termen de maximum 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă”, conform legii promulgate de către şeful statului.
„Art. 2. - (1) Garda Forestieră Naţională are sediul în municipiul Bucureşti. (2) Garda Forestieră Naţională elaborează strategia naţională de formare profesională continuă pentru personalul din silvicultură, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură”, mai indică sursa citată.
Patrimoniul Gărzii Forestiere Naţionale se constituie pe baza situaţiilor financiare întocmite potrivit prevederilor art. 28 alin. (11) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a protocolului de predare-preluare încheiat între Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi Garda Forestieră Naţională în termen de maximum 180 de zile de la intrarea în vigoare a hotărârii Guvernului.
„(2) Protocolul de predare-preluare prevăzut la alin. (1) va cuprinde şi creditele bugetare şi execuţia bugetară pe anul 2023 aferente gărzilor forestiere şi Gărzii Forestiere Naţionale.
(3) Până la data semnării protocolului de predare-preluare prevăzut la alin.(1), echipamentele, autoturismele, bunurile şi serviciile, necesare Gărzii Forestiere Naţionale, se achiziţionează de către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, şi se pun la dispoziţia acesteia cu titlu gratuit.
(4) Până la data semnării protocolului de predare-preluare prevăzut la alin.(1), finanţarea cheltuielilor de personal şi a altor cheltuieli ale Gărzii Forestiere Naţionale, se asigură din bugetul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor.
(5) Deschiderile de credite bugetare aferente cheltuielilor prevăzute la alin.(4) se efectuează de către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor. Cererile pentru deschiderea de credite bugetare se semnează de către ordonatorul principal de credite al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, conform specimenelor de semnături transmise în acest scop Ministerului Finanţelor.
(6) În limita creditelor bugetare deschise în condiţiile alin. (5) se efectuează plăţi de către compartimentul financiar-contabil al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor.
(7) Creditele bugetare deschise şi execuţia bugetară aferentă cheltuielilor prevăzute la alin. 4) se transferă din contabilitatea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor în contabilitatea Gărzii Forestiere Naţionale pe baza protocolului de predare-preluare prevăzut la alin.(1)”, mai indică actul normativ.
Conducerea Gărzii Forestiere Naţionale este asigurată de un inspector general cu rang de secretar de stat, numit la propunerea conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură.
Inspectorul general este ajutat în activitatea sa de un inspector general adjunct, cu rang de subsecretar de stat, precum şi de un secretar general, numiţi în condiţiile legii.
Inspectorul general are calitatea de ordonator secundar de credite, în condiţiile legii.
Conducerea fiecăreia dintre Gărzile forestiere, prevăzute în anexă, este asigurată de un inspector-şef, funcţionar public de conducere, care are calitatea de ordonator terţiar de credite.
Conform sursei menţionate, principalele atribuţii ale Gărzii Forestiere Naţionale sunt următoarele:
a) coordonează activitatea Gărzilor forestiere;
b) avizează propunerile de acte normative emise de Gărzile forestiere;
c) controlează aplicarea regimului silvic în fondul forestier naţional şi în vegetaţia forestieră din afara fondului forestier naţional;
d) controlează aplicarea regimului cinegetic în fondul cinegetic naţional;
e) controlează trasabilitatea materialelor lemnoase, conform prevederilor legale în vigoare;
f) realizează sinteze şi analize de risc privind fondul forestier naţional şi fondul cinegetic.
(2) Principalele atribuţii ale Gărzilor forestiere sunt următoarele:
a) implementează, monitorizează şi controlează aplicarea regimului silvic în fondul forestier naţional şi în vegetaţia forestieră din afara fondului forestier naţional;
b) monitorizează, implementează şi controlează aplicarea regimului cinegetic în fondul cinegetic naţional;
c) monitorizează şi controlează trasabilitatea materialelor lemnoase, conform prevederilor legale în vigoare;
d) elaborează rapoarte operative şi le transmite către Garda Forestieră Naţională în vederea realizării de sinteze şi analize de risc privind fondul forestier naţional şi fondul cinegetic.
Numărul maxim de posturi pentru Garda Forestieră Naţională şi instituţiile din subordine este de 1.007, din care:
a) Garda Forestieră Naţională, 85 de posturi, din care 47 de posturi pentru personalul cu pregătire în domeniul silvicultură şi 38 de posturi pentru persoane cu atribuţii auxiliare domeniului;
b) Gărzile forestiere, 922 de posturi, din care minimum 85% de posturi pentru personalul cu pregătire în domeniul silvicultură şi restul posturilor pentru persoane cu atribuţii auxiliare domeniului, respectiv juridic, economic, resurse umane, achiziţii, investiţii, administrativ, comunicare, IT şi audit.
„Consumul normat de carburanţi este de 500 litri/ lună/autoturism sau autoutilitară. Nu se consideră depăşiri la consumul normat la mijloacele de transport consumul care la nivelul anului se încadrează în limita carburantului normat în raport cu numărul total de mijloace de transport aprobat pentru Garda Forestieră Naţională şi instituţiile din subordinea acesteia, după caz. Numărul mijloacelor de transport necesar realizării atribuţiilor Gărzii Forestiere Naţionale şi instituţiilor din subordinea acesteia este de 250”, potrivit legii promulgate.
Personalul gărzilor poartă în timpul serviciului uniformă, însemne distinctive, ecusoane, care se atribuie gratuit.
„Identificarea însemnelor distinctive şi modelul ecusoanelor şi uniformelor prevăzute la alin. (1) se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, la propunerea inspectorului general al Gărzii Forestiere Naţionale. În exercitarea atribuţiilor de serviciu, personalul prevăzut la alin. (1) este învestit cu exerciţiul autorităţii publice şi beneficiază de protecţie, potrivit legii”, mai arată sursa amintită.
De asemenea, gărzile forestiere sunt autorizate să deţină arme de vânătoare şi muniţia aferentă acestora, în condiţiile legii, pentru folosirea acestora de către personalul tehnic de specialitate în exercitarea atribuţiilor de serviciu.
„Pentru aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2021 privind înfiinţarea Gărzii Forestiere Naţionale, cu completările ulterioare, astfel cum a fost modificată prin prezenta lege, efectuarea modificărilor în execuţia bugetului de stat pentru anul 2023 se face de către ordonatorul principal de credite pe baza instrucţiunilor elaborate de către Ministerul Finanţelor în termen de maximum 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi”, mai arată legea promulgată.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
