Premierul Nicolae Ciucă a declarat marţi, la ”Euro-Atlantic Resilience Forum - Black Sea Perspectives”, că astăzi, Rusia este, fără îndoială, cea mai gravă şi directă ameninţare la adresa securităţii euro-atlantice şi va rămâne astfel pe termen lung, iar NATO a răspuns prompt şi adecvat, printr-o abordare pe mai multe niveluri, urmărind consolidarea propriei rezilienţe.
”Rezilienţa este unul dintre cele mai versatile şi complexe concepte cu care se confruntă NATO. Într-o perioadă în care mediul nostru de securitate a devenit din ce în ce mai complex şi mai ameninţător, cu o dinamică îngrijorătoare în ceea ce priveşte evoluţia şi natura ameninţărilor, creşterea rezilienţei noastre pentru a ne pregăti mai bine capacitatea de a rezista şi de a răspunde este un element central în activitatea Alianţei. Fundamentele acestui principiu al rezilienţei sunt consacrate în art. 1 alin. 3 din Tratatul de la Washington, care stipulează că: "Pentru a realiza mai eficient obiectivele prezentului tratat, părţile, separat şi în comun, prin intermediul unui autoajutor continuu şi eficient şi al ajutorului reciproc, îşi vor menţine şi dezvolta capacitatea individuală şi colectivă de a rezista unui atac armat.", a spus premierul în discurs.
Premierul a arătat că, în ultimii ani, acest concept a căpătat mai multă vizibilitate şi tracţiune în cadrul NATO şi a evoluat de la energie şi schimbări climatice la gestionarea crizelor şi răspunsul la ameninţările hibride, cuprinzând o gamă largă de situaţii, de la nivel societal la nivel naţional şi transnaţional.
”Principiul-cheie este că rezilienţa naţională şi colectivă reprezintă o bază esenţială pentru o descurajare şi o apărare credibile şi pentru îndeplinirea eficientă a sarcinilor principale ale Alianţei. Considerăm că aceasta este vitală în eforturile de a proteja societăţile, populaţiile şi valorile comune ale aliaţilor”, a afirmat Ciucă.
Premierul a menţionat că în 2016, la Varşovia, a fost adoptat un angajament de consolidare a rezilienţei împotriva întregului spectru de ameninţări, inclusiv a ameninţărilor hibride, din orice direcţie. Acela a fost urmat, în 2021, de un angajament reînnoit privind rezilienţa, subliniind necesitatea unei abordări mai integrate şi mai bine coordonate.
”Pe măsură ce nivelul de ameninţare la adresa securităţii noastre a crescut, implicarea NATO în asigurarea rezilienţei a crescut. În ultimii ani, Rusia şi-a sporit asertivitatea, retorica distructivă şi ameninţările hibride, cu scopul de a schimba frontierele şi de a reconfigura arhitectura de securitate în funcţie de propriile interese. Anexarea ilegală a Crimeei, în 2014, a fost o dovadă clară a acestui comportament conflictual. Anul acesta am asistat la o evoluţie negativă dramatică a acestei tendinţe. La 24 februarie, Rusia a decis să atace un stat paşnic şi independent, readucând, pentru prima dată după mulţi ani, războiul pe continentul european. Astăzi, Rusia este, fără îndoială, cea mai gravă şi directă ameninţare la adresa securităţii euro-atlantice şi, având în vedere evoluţiile actuale, va rămâne astfel pe termen lung”, a afirmat şeful Executivului.
Potrivit acestuia, ”confruntată cu această ameninţare fără precedent, NATO a răspuns prompt şi adecvat, printr-o abordare pe mai multe niveluri, urmărind consolidarea propriei rezilienţe. Organizaţia noastră a făcut acest lucru prin consolidarea posturii de descurajare şi de apărare a Alianţei, prin acordarea de asistenţă partenerilor în consolidarea propriei rezilienţe, precum şi prin furnizarea unui răspuns cu spectru complet la toate ameninţările şi provocările viitoare, inclusiv cele cibernetice, hibride, energetice, CBRN, de dezinformare”.
”Această natură complexă şi multifaţetată a rezilienţei şi angajamentul ferm al Alianţei de a continua să avanseze în această direcţie au fost reconfirmate cu fermitate la Summitul de la Madrid din iunie 2022. Cu această ocazie, liderii aliaţi au subliniat că rezilienţa este o responsabilitate naţională şi un angajament colectiv. În acest fel, activitatea de consolidare a rezilienţei va continua, inclusiv prin intermediul unor obiective şi planuri de punere în aplicare elaborate la nivel naţional, ghidate de obiectivele elaborate de aliaţi împreună. Pentru perioada următoare, NATO va continua să îşi accelereze adaptarea în toate domeniile, sporindu-ne rezilienţa la ameninţările cibernetice şi hibride şi consolidând interoperabilitatea, pe baza cooperării civilo-militare. Rezilienţa a devenit una dintre priorităţile atât ale organizaţiilor internaţionale, cât şi ale guvernelor naţionale. Provocările emergente ale lumii moderne înseamnă că rezilienţa trebuie să fie diversificată şi consolidată”, a mai declarat premierul.
Nicolae Ciucă a menţionat că în ultimii ani, România s-a adaptat la aceste nevoi de contracarare a numeroaselor ameninţări hibride, nu doar prin elaborarea, anul trecut, a unui Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă, ci şi prin crearea de noi instituţii şi infrastructuri pentru a face faţă acestor provocări.
”E-ARC - Centrul Euro-Atlantic pentru Rezilienţă - face parte din această infrastructură. Iniţiativa de a înfiinţa şi găzdui Centrul euro-atlantic pentru rezilienţă a apărut ca parte a răspunsului la evaluările NATO, UE şi naţionale privind necesitatea de a intensifica eforturile pentru a aborda în comun o gamă largă de provocări legate de ameninţările hibride. În perioada relativ scurtă de la inaugurarea sa, găzduită de ministrul afacerilor externe la 31 mai 2021, în prezenţa preşedintelui României şi a unor înalţi oficiali din NATO şi UE, E-ARC s-a dovedit a fi un partener valoros. România are o bună reputaţie în domeniul securităţii cibernetice, iar acest lucru a fost recunoscut în mod clar de către statele membre ale UE atunci când am câştigat licitaţia pentru găzduirea Centrului European de Competenţă în Securitate Cibernetică (ECCC) la Bucureşti. Aşadar, cu toţii ne confruntăm cu vremuri tulburi, mai ales aici, în Flancul Estic şi pe malul Mării Negre. Dar eforturile noastre naţionale individuale, combinate cu cele ale aliaţilor şi partenerilor noştri, ne-ar ajuta să îmbunătăţim rezilienţa şi să ne protejăm populaţia şi teritoriile, fie că este vorba de cele naţionale, europene sau NATO”, a declarat premierul în final.
Prima ediţie a Forumului euro-atlantic pentru rezilienţă, organizat la Bucureşti, cu peste 1500 de participanţi, se bucură de prezenţa a peste 50 de speakeri din România, Statele Unite, Franţa, Germania, Spania, Italia, Portugalia, Turcia, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia, Ucraina, Republica Moldova, Estonia, Suedia, Finlanda, Israel, Republica Coreea si Serbia.
Centrul Euro-Atlantic pentru Rezilienţă s-a înfiinţat pe 31 mai 2021 şi este condus din martie 2022 de Ovidiu Raeţchi. Iniţiativa României privind înfiinţarea şi găzduirea Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă a survenit în contextul în care evaluările naţionale, dar şi ale NATO şi UE relevă necesitatea intensificării eforturilor comune pentru gestionarea eficientă a unui spectru tot mai amplu de provocări. Astfel, acest proiect reprezintă o iniţiativă concretă şi strategică a României, care contribuie la întărirea rezilienţei NATO, UE şi a statelor membre, precum şi a statelor partenere. Prin înfiinţarea şi operaţionalizarea rapidă a Centrului, ţara noastră devine pol de excelenţă şi un furnizor de expertiză pentru statele membre NATO şi UE, respectiv pentru parteneri ai celor două organizaţii, în domeniul rezilienţei. Totodată, expertiza asigurată de Centru vine în sprijinul instituţiilor româneşti, în domenii de relevanţă.
Urmărește-ne și pe Google News
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
