Preşedintele PNL, Ludovic Orban, i-a transmis vineri o scrisoare deschisă premierului Dăncilă cu privire la aderarea României la zona euro, în care cere Guvernului să rezolve unele probleme care nu îndeplinesc anumite criterii stabilite prin Tratatul de la Maastricht. Orban spune că, dacă aceste probleme nu vor fi rezolate, PNL îşi va retrage reprezentantul din Comisia Naţională de fundamentare a planului naţional de adoptare a monedei euro.
"Am primit cu surprindere invitaţia dumneavoastră de a desemna un reprezentant al PNL în grupul de lucru al Guvernului României pentru adoptarea monedei Euro. Aderarea la zona Euro este un obiectiv fundamental al PNL”, se arată în scrisoarea pe care Ludovic Orban i-a trimis-o premierului Viorica Dăncilă.
Liderul PNL susţine că Guvernul nu respectă criteriile de convergenţă stabilite prin tratatul de la Maastricht, iar demersul de aderare la zona Euro este unul "pur propagandistic”.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
“Uitându-ne, însă, la ceea ce aţi făcut până acum şi la criteriile de convergenţă stabilite prin Tratatul de la Maastricht ne dăm seama că dumneavoastră şi Guvernul pe care îl conduceţi nu aveţi acest obiectiv, iar demersul pe care îl faceţi este unul pur propagandistic”, mai spune acesta.
El enumeră câteva rezultate şi evoluţii din economia românească, "ce umbresc credibilitatea demersului Guvernului de aderare a României la zona Euro, printre care inflaţia ridicată, deficitul Produsului Intern Brut (PIB) şi datoriile României.
“Nivelul prognozat al inflaţiei din România, aşa cum putem deduce din ultimul raport asupra inflaţiei transmis de BNR, este estimat la cca. 4.5% (media anuală pentru 2018). La acest nivel al inflaţiei, România nu mai respectă Tratatul de la Maastricht, de a avea inflaţia cu maxim 1.5 puncte peste media celor mai performante trei state ale Uniunii Europene. La acest nivel al inflaţiei România nu mai respectă Tratatul Uniunii. Ţinând cont de deficitul de 0.59% din PIB în primele două luni ale anului, există un risc ridicat ca articolul din tratat, referitor la plafonul de deficit de sub 3% din PIB, să nu fie îndeplinit. Ţinând cont de toate creşterile nesustenabile de cheltuieli ale guvernului, considerăm că astăzi ţinta de deficit asumată de guvern nu este realistă. Doar anul trecut, datoria României a crescut cu 5.5 mld. Euro, această datorie fiind generată de creşterea cheltuielilor curente bugetare ale statului în dauna investiţiilor, care au dus în final la creşterea deficitelor. Ţinând cont de faptul că actuala creştere economică este bazată în cea mai mare parte pe consum fiind astfel nesustenabilă, inevitabil creşterea economică va încetini, ceea ce va duce la creşterea accelerată a datoriei publice", afirmă el.
Liderul liberalilor mai susţine că Tratatul de la Maastricht arată că dobânzile pe termen lung trebuie să fie mai mici cu două puncte procentuale decât media celor mai performanţi trei membri UE din perspectiva stabilităţii preţurilor, iar România se împrumută pe termen lung cu 4.40%, din cauza lipsei încrederii investitorilor internaţionali în capacitatea României de a se dezvolta durabil pe termen lung.
De asemenea, în scrisoare se mai arată că în art.140 alin. (1) al Tratatului de la Maastricht se cere ca rapoartele de convergenţă să examineze un grad înalt de convergenţă sustenabilă, cu referire la urmatoarele criterii: realizarea unui înalt grad de sustenabilitate a preţurilor, sustenabilitatea poziţiei financiare a guvernului, încadrarea cursului de schimb în limite normale de fluctuaţie stabilite pentru ERM 2 şi pentru nivelurile ratelor dobânzilor pe termen lung. Ţinând cont de caracterul imprevizibil al politicilor economice ale guvernului, PNL spune că “se teme că sustenabilitatea invocată în articolul menţionat nu va putea fi atinsă”.
“Din cauza politicilor economice duse până în prezent de către guvern şi a lipsei de predictibilitate a acestora, nu ne vom califica prea curând pentru a intra în ERM 2. Conform raportului de convergenţă al Băncii Centrale Europene, criteriul referitor la variaţia cursului de schimb este marcat ca neîndeplinit pentru toate ţările care nu sunt în ERM 2.Pe lângă convergenţa nominală, adoptarea cu succes a Euro este condiţionată şi de un anumit nivel de convergenţă economică reală. Astfel, lipsa reformelor structurale precum şi reducerea masivă a investiţiilor publice pun în pericol potenţialul de creştere economică pe termen mediu şi lung”, mai spune Orban.
El susţine că analizele PNL arată că actuala creştere economică este nesustenabilă, bazată prea mult pe consum şi prea puţin pe investiţii şi dezechilibrează grav economia, iar deficitele comerciale şi de cont curent cresc accelerat, în timp ce presiunile inflaţioniste generate de excesul de consum sunt mai mult decât evidente.
Preşedintele PNL explică nevoia realizării unui plan pentru a demonstra dorinţa reală de întărire a capacităţii de absorbţie a fondurilor europene, „factor determinant în accelerarea convergenţei reale. În contextul dezbaterilor europene despre condiţionarea finanţării UE de susţinerea statului de drept, oprirea atacurilor asupra sistemului judiciar şi susţinerea luptei anticorupţie, care ne vor creşte şansele să continuăm obţinerea alocări consistente de la bugetul Uniunii Europene, mai ales în noul context post-Brexit”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
