Ministerul Justiţiei supune dezbaterii publice proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr 49/2022 privind desfiinţarea Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie precum şi pentru modificarea Legii nr 135/2010 privind Codul de procedură penală, care prevede majorarea numărului de procurori care pot activa în cadrul Secţiei de urmărire penală din cadrul PÎCCJ şi din cadrul parchetelor de pe lângă Curţile de Apel şi modalitatea de selectare a procurorilor care se ocupă de dosarele magistraţilor.
Ministerul Justiţiei supune dezbaterii publice proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr 49/2022 privind desfiinţarea Secţiei de investigare a infracţiunilor din justiţie precum şi pentru modificarea Legii nr 135/2010 privind Codul de procedură penală, a anunţat ministerul într-un comunicat.
Potrivit instituţiei, proiectul vizează două modificări, majorarea numărului de procurori care pot activa în cadrul Secţiei de urmărire penală din cadrul PÎCCJ şi din cadrul parchetelor de pe lângă Curţile de Apel şi modalitatea de selectare a procurorilor care se ocupă de dosarele magistraţilor.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Potrivit ministerului, ”în prezent, procurorii îşi depun candidaturile la Consiliul Superior al Magistraturii, plenul CSM aprobă şi nominalizează viitorii procurori cu atribuţii în investigarea infracţiunilor din sistemul judiciar, după care Procurorul General îi numeşte”.
”Pentru a simplifica procedura în cazul în care nu îşi exprimă opţiunea procurorii, Procurorul General va propune, din oficiu, procurorii, iar CSM îi va numi. Este nevoie de această modificare pentru a facilita ocuparea cât mai rapidă a schemei de personal din cadrul structurii fostei SIIJ. La acest moment, din 59 de posturi, ocupate sunt 38, deficitul fiind de o treime dintre posturi. La Parchetul General sunt doar 3 procurori din necesarul de 14”, subliniază Ministerul Justiţiei.
Textul proiectului de lege este agreat cu toţi actorii implicaţi în procedură, Procurorul General şi conducerea CSM, dar şi cu Comisia Europeană.
Proiectul vine şi ca urmare a urmare a Raportului din 2022 privind statul de drept, prin care României i s-a recomandat „să ia măsuri pentru a răspunde aspectelor problematice nesoluţionate legate de investigarea şi urmărirea penală a infracţiunilor din justiţie, ţinând seama de standardele europene şi de avizele relevante ale Comisiei de la Veneţia”.
În plus, una dintre solicitările Comisiei Europene în cadrul Misiunii privind statul de drept vizează consolidarea cadrului juridic şi a capacităţii instituţionale a sistemului post-SIIJ.
Alina Gorghiu, ministrul Justiţiei, transmite că ”este preocupată de această temă, cunoscând volumul mare de activitate al structurilor menţionate, precum şi nevoia de a avea un număr cât mai mare de procurori în cadrul acestora, în vederea eficientizării activităţii în dosarele în care sunt vizaţi magistraţii”.
”Totalul dosarelor preluate de la fost SIIJ plus cele nou înregistrate este de 10.035, iar 6.338 dintre acestea sunt soluţionate”, precizează ministerul.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
