Klaus Iohannis, în deschiderea Reuniunii Liderilor de la München: Ne confruntăm cu un test istoric al forţei noastre colective, al hotărârii şi al valorilor noastre democratice / Unitatea noastră transatlantică a oferit o surpriză strategică Rusiei

”România are onoarea de a găzdui această ediţie a reuniunii, primul eveniment de acest fel organizat în sud-estul Europei. Prezenţa dumneavoastră la Bucureşti subliniază rolul principal al României, de promotor activ al securităţii şi stabilităţii la intersecţia a două zone de interes strategic pentru securitatea europeană, euroatlantică şi globală: regiunea extinsă a Mării Negre şi respectiv Balcanii de Vest”, a spus preşedintele. 

Klaus Iohannis a arăttat că ”războiul iraţional lansat de Rusia la 24 februarie constituie nu doar o agresiune împotriva Ucrainei, dar şi un asalt frontal la adresa valorilor şi principiilor fundamentale care susţin arhitectura de securitate euroatlantică. Ne confruntăm cu o provocare istorică la adresa forţei noastre colective, a hotărârii şi a valorilor democratice”. 

”La nouă luni de la începerea conflictului din Ucraina, unele concluzii au devenit evidente. Două consecinţe distincte au devenit foarte clare. Prima este că parteneriatul nostru transatlantic a devenit mai puternic în urma acestei crize. A doua evidenţiază faptul că regiunea Mării Negre şi-a demonstrat importanţa strategică pentru securitatea euroatlantică şi stabilitatea globală. Într-adevăr, unitatea noastră transatlantică a constituit o surpriză strategică pentru Rusia. Comunitatea euroatlantică iese mai puternică şi mai robustă din această criză. Suntem mai uniţi şi mai hotărâţi să protejăm valorile noastre de bază: democraţia, drepturile omului, statul de drept şi dreptul fiecărei naţiuni să îşi aleagă prietenii şi aliaţii”, a menţionat şeful statului. 

Preşedintele a continuat: ”Unitate înseamnă şi solidaritate. Solidaritatea noastră cu Ucraina trebuie să continue, de o manieră coordonată. Toţi partenerii trebuie să continue să ofere Ucrainei ce are nevoie pentru a-şi apăra suveranitatea şi democraţia, atât timp cât va fi necesar. România, ca stat membru NATO şi UE cu cea mai lungă frontieră comună cu Ucraina, s-a aflat de la început în prima linie a răspunsului la această criză multi-dimensională provocată de agresiunea Rusiei: prin gestionarea a peste 2,9 milioane de refugiaţi ucraineni care au intrat în România; prin asigurarea livrării asistenţei umanitare substanţiale din România şi din alte state; prin facilitarea tranzitului grânelor şi a altor produse agricole din Ucraina pentru a preveni o criză alimentară globală – peste 8,4 milioane de tone au tranzitat România”. 

El a adăugat că aceste eforturi de sprijin trebuie să continue să figureze cu prioritate pe agenda transatlantică.

Klaus Iohannis s-a referit şi la cea de-a doua lecţie învăţată.

”Summitul istoric al NATO de la Madrid a marcat un punct de cotitură pentru o postură mai puternică şi mai coerentă de descurajare şi apărare pe Flancul Estic al NATO. Noul Concept Strategic a recunoscut Marea Neagră ca regiune de importanţă strategică pentru Alianţă, ceea ce noi în România am susţinut de mult timp. Un răspuns adecvat la ameninţările cu care noi toţi ne confruntăm trebuie să pornească de la obiectivul creşterii rezilienţei Aliaţilor, a statelor membre UE, dar şi a partenerilor noştri vulnerabili, în special a celor din regiunea Mării Negre. Mă bucur să constat că formatele de cooperare regională precum Bucureşti 9 şi Iniţiativa celor Trei Mări contribuie substanţial la acest obiectiv”, a spus el. 

Preşedintele a arătat că foloseşte această oportunitate pentru a-şi exprima recunoştinţa faţă de Aliaţii şi prietenii noştri care au demonstrat unitate şi solidaritate prin asigurarea celei mai consistente prezenţe militare aliate, de până acum, în regiunea Mării Negre şi pe întregul Flanc Estic.

”Regiunea Mării Negre este de mult timp principalul spaţiu de manifestare a comportamentului agresiv al Rusiei şi de testare a angajamentului nostru colectiv pentru securitatea regională şi stabilitate. Am putut vedea acest lucru cu războiul din Ucraina. Mai mult, state precum Republica Moldova şi Georgia sunt cele mai vulnerabile în faţa consecinţelor acestui război. Trebuie să dezvoltăm politici de sprijin pe termen lung pentru Ucraina, Republica Moldova şi Georgia. Sprijinul nostru ar trebui să garanteze că aceste state se pot susţine singure şi devin capabile să combată provocările hibride”, a declarat Iohannis. 

Şeful statului a mai afirmat că, ”parte a deciziilor curajoase de sprijin pentru partenerii noştri, Ucrainei şi Republicii Moldova le-a fost acordat statutul de state candidate pentru aderarea la UE, în timp ce Georgiei i-a fost recunoscută perspectiva europeană”.

”România a fost, în mod tradiţional, unul dintre cei mai mari susţinători ai apropierii dintre UE şi aceste ţări. De asemenea, în sprijinul Republicii Moldova am lansat Platforma de Sprijin pentru Moldova, alături de Germania şi Franţa, pentru a mobiliza asistenţa financiară din partea comunităţii internaţionale şi pentru a sprijini procesul de reformă necesar aderării la Uniunea Europeană. În acelaşi timp, România furnizează între 80% şi 90% din necesarul de electricitate al Republicii Moldova. Un ultim punct – trebuie să luăm în considerare beneficiile cooperării transatlantice pe termen lung. Îmbinând coordonarea şi complementaritatea, vom asigura adaptarea cu succes a relaţiei transatlantice la realităţile, provocările şi oportunităţile actuale. Ca o condiţie prealabilă, trebuie să garantăm securitatea şi stabilitatea întregii regiuni a Mării Negre”, a spus Iohannis. 

”Doresc Reuniunii Liderilor de la München dezbateri de succes, care sunt sigur că vor oferi o bază de reflecţie valoroasă în perspectiva Conferinţei de Securitate de la München din 2023”, a menţionat preşedintele în finalul discursului.