Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că România este într-o situaţie delicată numai şi numai din cauza modului în care coaliţia majoritară a ştiut să legifereze, într-un mod lipsit de transparenţă, prin care, în ciuda tuturor criticilor, de la experţi, din sistem, de la partenerii externi, au legiferat cum au dorit şi au legiferat prost, iar rezultatul în ceea ce priveşte justiţia este îngrijorător. De asemenea, şeful statului a anunţat că nu mai are nicio cale de atac asupra Legii 304 privind organizarea judiciară şi că este obligat prin Constituţie să o promulge, dar "acest lucru nu înseamnă că parcursul acestei legi s-a terminat". El a solicitat "în mod expres" Parlamentului ca imediat ce se reia sesiunea parlamentară să reintroducă legile justiţiei în circuitul parlamentar şi să le corecteze, aşa cum au cerut cei avizaţi. "În România, standardul legislativ nu poate să fie dosarul penal al unui lider sau altuia. Standardul în materie de legiferare trebuie să redevină respectul faţă de normele interne şi europene şi trebuie să se revină la respectul pentru Constituţie”, a subliniat preşedintele.
Preşedintele a susţinut o declaraţie de presă la Palatul Cotroceni, pe tema legilor justiţiei, despre care a spus că au devenit cel mai dezbătut subiect public de când PSD se află la guvernare, "ceea ce spune totul despre priorităţile acestui partid".
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
"Au început cu celebra Ordonanţă 13 şi au continuat cu modificarea legilor în Parlament. Suntem într-o situaţie delicată şi asta numai şi numai din cauza modului în care coaliţia majoritară a ştiut să legifereze într-un mod lipsit de transparenţă, într-un mod prin care, în ciuda tuturor ciritcilor venite de la experţi, din sistem, de la procurori, judecători, ONG-uri, partenerii noştri externi, cu toate că au fost nenumrate semnale de alarmă inclusiv de la CSM, au legiferat cum au dorit şi, aşa cum m-am exprimat acum câteva zile, legiferează prost", a declarat Iohannis.
El a spus că legiferarea este proastă, iar rezultatul este îngrijorător.
Şeful statului a arătat că, timp de un an şi jumăptate, prin implicarea exemplară a românilor care au ieşit ân stradă, prin efortul său şi al opoziţiei, s-a reuşit până acum ca legile justiţiei să fie "ferite de cele mai nocive modificări".
"Legile adoptate în Parlament au fost supuse controlului şi până acum CCR deja a găsit în patru ocazii diferite neconcordanţe, trimiţând legile înapoi în Parl pentru o necesară corectură. Mai mult, asupra acestor legi s-a pronunţat, la solicitarea mea, şi Comisia de la Veneţia - a emis o opinie care arată fără echivoc că modificările afectează independenţa sistemului de justiţie, afectează eficienţa actului de justiţie şi au un impact negativ asupra luptei anticorupţie. De fiecare dată când România a avut nevoie de sprijin, Comisia i-a arătat disponibilitatea totală în a spriji România în a construi o democraţie puternică", a afirmat Iohannis.
Preşedintele a spus că concluziile Comisiei de la Veneţia sunt extrem de îngrijprorătoare.
"Vreau să dau un singur exemplu grăitor: comisia spune că ansmblul modificărilor aduse legilor justitiei afectează independenţa magistraţilor. or aşa ceva în România nu trebuie să se întâmple. Independenţa procurorilor şi judecătorilor reprezintă fundamentul unei justiţii corecte, iar de la acest principiu nu se poate în niciun caz să abdicăm", a mai afirmat preşedintele.
El a mai spus că este foarte clar că legile justiţiei trebuie îmbunătăţire urgent în Parlament, astfel încât impactul negativ asupra sistemului judiciar să fie redus la minimum.
"România este membru UE, dar din acest statut derivă şi o serie de obigilaţii, inclusiv în ceea ce priveşte funcţionarea justiţiei din România în spaţiul european de justiţie. Este imposibil să construim un sistem de justiie care contravine normelor europene, care ignoră valorile europene. O nesocotire a concluziilor Comisiei de la Veneţia ar însemna exact acest lucru - o îndepartare de facto a României de la valorile de bază europene", a adăugat Klaus Iohannis.
Iohannis anunţă că a epuizat toate căile de atac şi este obligat să promulge Legea 304. El cere Parlamentului să reintroducă legile justiţiei în circuitul parlamentar
"În ceea ce priveşte demersurile făcute de mine, reamintesc că am cerut repetat reanalizarea legilor, am sesizat Curtea Constituţională şi Comisia de la Veneţia. După finalizarea tuturor procedurilor, preşedintele este cel care trebuie să promulge legea. În acest moment, în privinţa Legii 304, legea care priveşte organizarea judiciară, am epuizat, din păcate, toate căile constituţionale şi prin urmare sunt obligat de Constituţie să promulg această lege. Asta nu înseamnă că parcursul acestei legi s-a finalizat. Nici vorbă. În virtutea atribuţiilor fundamentale pe care mi le oferă Constituţia, solicit Parlamentului ca imediat ce se reia sesiunea parlamentară să reintroducă aceste legi în circuitul parlamentar şi să le corecteze aşa cum solicită cei avizaţi”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis.
Şeful statului a subliniat că acest lucru este absolut necesar şi este imposibil să se meargă mai departe cu promulgarea unei legi care a fost contestată în toate modurile şi care conţine prevederi neclare, lipsite de coerenţă şi care afectează funcţionarea sistemului judiciar.
"Este absolut necesar asta, este imposibil să se meargă mai departe cu o lege care a fost contestată în multiple feluri. Această lege ridică multe probleme pe fond şi conţine dispoziţii neclare, lipsite de coerenţă, care pot afecta buna funcţionare a sistemului de justiţie”, a spus Iohannis.
Referitor la a doua lege a justiţiei, cea referitoare la statulul judecătorilor şi procurorilor, preşedintele a anunţat că va sesiza Curtea Constituţională cu solicitarea de a ţine cont de opinia preliminară a Comisiei de la Veneţia.
De asemenea, Klaus Iohannis a atras atenţia parlamentarilor care fac parte din coaliţia de guvernare că trebuie să le fie loiali românilor şi să nu facă legi pentru ca anumiţi conducători politici să scape de dosare.
"Faptul că cineva sau un partid a fost ales să conducă, înseamnă ca a fost ales să conducă pentru România şi pentru români, nu ca să scape un lider politic de închisoare. În România, standardul legislativ nu poate să fie dosarul penal al unui lider sau altuia. Standardul în materie de legiferare trebuie să redevină respectul faţă de normele interne şi europene şi trebuie să se revină la respectul pentru Constituţie”, a subliniat preşedintele.
În ultimele luni, toate cele trei legi ale justiţiei - Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Legea 304/2004 privind organizarea judiciară şi Legea 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) - au fost contestate la CCR atât de PNL şi USR, cât şi de preşedintele Klaus Iohannis.
PNL şi USR au acat în 21 iunie la CCR Legea 304/2004 privind organizarea judiciară. Ei arătau în documentul transmis CCR că legea este neconstituţională în ansamblul său, iar Parlamentul a adoptat-o încălcând art. 137 din Regulamentul Camerei Deputaţilor şi art. 150 din Regulamentul Senatului, referitoare la reexaminarea legii la cererea preşedintelui Klaus Iohannis, ceea ce determină încălcarea dispoziţiilor art. 1, alin. (4), din Constituţie. Semnatarii sesizării spuneau că cererea de reexaminare formulată de preşedintele Iohannis evidenţiază aspecte care necesitau o analiză aprofundată în cadrul dezbaterilor parlamentare.
Curtea Consituţională a respins, însă, miercuri ca inadmisibilă sesizarea.
Săptămâna trecută, şi preşedintele Klaus Iohannis a sesizat din nou Curtea Constituţională asupra legii pentru modificarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară după ce în 20 iunie Senatul, în calitate de for decizional, a respins cererea sa de reexaminare. El invocă în sesizarea transmisă CCR lipsa argumentelor ori a dezbaterii motivelor cererii de reexaminare, după ce legea a fost respinsă pentru a treia oară de Parlament în forma trimisă de preşedinte la reexaminare.
Comisia de la Veneţia a emis, vineri, o opinie preliminară în legătură cu modificările la cele trei legi ale justiţiei din România, formulând o serie de recomandări, între care menţinerea rolului preşedintelui şi al CSM în numirea/revocarea procurorilor de rang înalt, renunţarea la schema de pensionare anticipată a procurorilor, eliminarea sau redefinirea prevederilor care le permit procurorilor şefi să invalideze, ca neîntemeiate, soluţiile procurorilor.
Experţii Comisiei de la Veneţia consideră că noile prevederi ar putea conduce la o presiune excesivă asupra judecătorilor şi procurorilor, subminând independenţa sistemului judiciar şi a membrilor săi.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
