Generalul maior în rezervă Bertrand Cavallier, fost cadru al Jandarmeriei Naţionale Franceze, a vorbit într-un interviu acordat News.ro despre intervenţia autorităţilor române la manifestaţia "atipică” ce a avut loc la Bucureşti în 10 august, despre plusurile şi minusurile acesteia. El a explicat că era necesară crearea unei "zone-tampon” între jandarmi şi protestatari, că aceştia din urmă trebuiau avertizaţi privind existenţa unor manifestanţi violenţi, dar şi că a remarcat anumite comportamente individuale anormale ale forţelor de ordine.
Cavallier este expert în domeniul asigurării şi restabilirii ordinii publice, recunoscut la nivel european, şi un cunoscător al sistemului de ordine publică din România, fiind implicat, în calitate de expert european, în diferite programe PHARE derulate în beneficiul Jandarmeriei Române.
„Manifestaţia aceasta a fost atipică”, a spus Bertrand Cavallier în interviu despre protestul din 10 august.
El a expus modul de acţiune al jandarmilor francezi: „Tehnologia ne permite să îi indentificăm pe cei violenţi. Avertizăm şi îi somăm pe cei care sunt violenţi să părăsească zona, iar dacă nu se întâmplă, dispersăm mulţimea prin combinarea deplasării jandarmilor cu utilizarea gazelor, pentru a alunga în special elementele violente. În general, reţinerile sunt făcute după manifestaţii. Există apoi un răspuns pe linie juridică şi răspunsul de natură penală vine foarte repede”.
„Un alt principiu este acela că atunci când violenţele au încetat, acţiunea noastră a încetat. Nu folosim forţa excesiv”.
În plus, Cavallier a afirmat, legat de îmbunătăţirea modului de acţiune al Jandarmeriei Române, că schimbările trebuie să fie pe mai multe planuri.
Prezentăm integral interviul acordat News.ro de Bertrand Cavallier:
Cum a decurs întrevederea pe care aţi avut-o cu membrii Comisiei de Apărare din Parlament?
Bertrand Cavallier: Cred că întâlnirea s-a desfăşurat în condiţii bune. Am fost lăsat să îmi expun punctul de vedere într-o manieră liberă, nu am avut niciun fel de probleme de atitudine, să zic. Am simţit, în acelaşi timp, o deschidere, din punct de vedere al exprimării, dar şi o moderaţie a dialogului, pentru că este un subiect care solicită seriozitate şi obiectivitate.
Ce concluzii aţi tras?
Bertrand Cavallier: Nu mă pot pronunţa cu privire la rezultatele comisiei şi la discuţia în sine. Ceea ce mi s-a părut important este ca pe baza experienţei mele şi a ceea ce am analizat, dezbaterile să reflecte profunzime. Am trecut printr-o experienţă asemănătoare în Franţa, dar evenimentul analizat atunci era de o altă natură.
Era vorba tot despre un protest?
Bertrand Cavallier: Da, dar, din păcate, unul dintre manifestanţi a murit din cauza unei grenade. A fost o comisie parlamentară, au fost făcute o anchetă administrativă şi una penală pe acest subiect. Ancheta penală s-a terminat cu neînceperea urmăririi, s-a considerat că nu există o faptă în sarcina unui jandarm.
Legat de protestul din 10 august de la Bucureşti, care credeţi că au fost plusurile şi minusurile privind intervenţia Jandarmeriei?
Bertrand Cavallier: Aspectul pozitiv al intervenţiei a fost că jandarmii au reuşit să protejeze sediul Guvernului. Un alt plus a fost că au reuşit să evacueze zona când situaţia a impus-o. Trebuie să ţinem cont că situaţia a fost complexă. A existat o evoluţie rapidă privind caracterul manifestanţilor. A fost o manifestaţie masivă, iar actele de violenţă s-au multiplicat, într-un spaţiu extrem de complicat de gestionat. Am fost acolo azi dimineaţă (sâmbătă, n.r.), am stat cu spatele la sediul Guvernului şi m-am uitat la piaţă. Acolo, noaptea, lucrurile se complică. Analizând cu atenţie informaţiile apărute şi raportându-mă la standerdele pe care le avem în Franţa, şi din experienţă, cred că a fost o acţiune care s-a desfăşurat corect şi coerent. A fost foarte dificil. Oricine s-ar pune în situaţia de a comanda o acţiune de acest gen îşi va da seama că este foarte complicat de ales calea cea mai bună.
S-au ridicat şi chestiuni problematice. Pentru început, distanţa dintre forţele de ordine şi protestatari. În Franţa îi ţinem la distanţă tot timpul, pentru că în momentul în care cele două părţi au contact este inevitabilă apariţia de violenţe. Dacă există zona-tampon, ai libertatea de a face manevre. Ţinerea la distanţă a mulţimii permite utilizarea gazelor cu eficacitate. Când manifestaţia degenerează, nu există altă cale decât cea ca mulţimea să fie dispersată. În acest caz, a existat contact, au fost jandarmi izolaţi de grup. Am fost oripilat când am văzut comportamentul faţă de cei doi jandarmi izolaţi. În plus, poate că nu ar fi fost rău să fi intervenit mai devreme, dar sunt extrem de prudent în a continua acest argument. Când o manifestaţie este poluată de elemente violente, acea manifestaţie liniştită devine periculoasă. Există riscul ca sediul Guvernului să fie invadat, iar acest lucru este intolerabil într-o democraţie. Un alt minus este acela că, cu cât aştepţi mai mult intervenţia pentru evacuarea spaţiului, situaţia devine mai complicată. Cred că Jandarmeria Română a adoptat o schemă clasică - a păstrat sistemul static mult. Această modalitate este foarte întâlnită în Europa de astăzi. Din acest motiv, aceste situaţii sunt frecvente - contestarea autorităţii, radicalizarea manifestanţilor. Am văzut anumite comportamente individuale anormale, din fericire marginale, ale forţelor de ordine. Ele au creat o imagine incorectă a ansamblului. Sunt situaţii din care este bine să fie trase învăţăminte. Ele scot în evidenţă necesitatea analizării evoluţiei Jandarmeriei, a cadrului legal. Suntem obligaţi să ne adaptăm constant, pentru că misiunea restabilirii ordinii publice este fundamentală. Stabilitatea unor instituţii înseamnă stabilitatea democraţiei.
În cazul altor manifestaţii, cei care au fost violenţi au fost înlăturaţi din rândul manifestanţilor. De ce credeţi că acum nu a fost făcut acest lucru?
Bertrand Cavallier: Manifestaţia aceasta a fost atipică. Au existat protestatari violenţi, unii paşnici, foarte mulţi, dar şi alţii care treceau prin zonă. Întrebarea este bună, pentru că situaţia este des întâlnită în Franţa, în Germania. Astăzi, noi folosim un alt mod de acţiune. Tehnologia ne permite să îi indentificăm pe cei violenţi. Avertizăm şi îi somăm pe cei care sunt violenţi să părăsească zona, iar dacă nu se întâmplă, dispersăm mulţimea prin combinarea deplasării jandarmilor cu utilizarea gazelor, pentru a alunga în special elementele violente. În general, reţinerile sunt făcute după manifestaţii. Există apoi un răspuns pe linie juridică şi răspunsul de natură penală vine foarte repede. Tentativa de linşare a jandarmilor români a fost ceva bulversant. În Franţa ar fi suscitat o emoţie generală. Justiţia îşi va face treaba aici. Tot ce ţine de modalitatea de conducere a acţiunii este uşor de criticat apoi. Ştiu că sunt anchete în desfăşurare şi jandarmilor li se solicită răspunsuri. În Franţa, pentru a explica mai bine modul de acţiune, invităm jurnalişti şi reprezentanţi ai clasei politice pentru prezentări şi, astfel, ei îşi fac o imagine despre ceea ce înseamnă o astfel de misiune. Ajungem la o situaţie de maturitate.
Cine coordonează acţiunile Jandarmeriei la astfel de evenimente în Franţa?
Bertrand Cavallier: Autoritatea civilă, în primul rând. Ministrul de Interne este responsabil de ordinea publică, iar în fiecare caz în parte ea este sub coordonarea prefectului. În ceea ce priveşte conducerea acţiunilor, iniţiativa este a noastră, când vorbim despre folosirea forţei. Legislaţia este foarte clară acum, în Franţa. A fost actualizată recent. În cazul violenţelor faţă de un jandarm sau poliţist sau când nu mai putem apăra obiectivul respectiv se poate folosi forţa şi toate mijloacele din dotare, respectând proporţiile ameninţării. Un alt principiu este acela că atunci când violenţele au încetat, acţiunea noastră a încetat.
În urma unor astfel de manifestaţii din Franţa care s-au soldat cu incidente, aveţi cazuri în care protestatarii au depus plângeri?
Bertrand Cavallier: Nu sunt numeroase. Sunt mai multe aspecte. Dacă vorbim despre un comportament care nu este normal al forţelor de ordine, Jandarmeria face o anchetă internă şi, dacă este cazul, este informată justiţia. În plus, Justiţia se poate autosesiza. Pentru că folosirea excesivă a forţei este încadrată în penal. Orice cetăţean lezat poate depune plângere. Cum se derulează o acţiune în Franţa: dacă lucrurile degenerează, jandarmii sau poliţiştii fac somaţii - oamenilor li se cere să evacueze zona. Legea este clară: cine rămâne după efectuarea somaţiei comite o infracţiune. Legea este lege. Nimeni nu contestă. Dacă este o acţiune care nu respectă legea, cazuri izolate, justiţia se poate îndrepta împotriva unui jandarm sau poliţist.
Aici au avut loc constant, zile în şir, proteste. Există ele şi în Franţa şi care sunt măsurile luate?
Bertrand Cavallier: Autorizarea este o obligativitate. Legea spune că orice intenţie de a manifesta în spaţiul public trebuie să facă subiectul unei solicitări. Astfel, cel care nu se supune acestei legi poate fi pedepsit potrivit legislaţiei penale. Dreptul la manifestaţie este garantat. În Franţa sunt proteste zilnic.
Care credeţi că ar fi cele mai importante lucruri pe care Jandarmeria Română ar trebui să le îmbunătăţească privind modul de acţiune?
Bertrand Cavallier: Este delicat să vorbesc despre asta, pentru că schimbările trebuie să fie pe mai multe planuri. Forţele de ordine, instrument major în asigurarea stabilităţii şi democraţiei unui stat, trebuie susţinute. Am fost consternat de atacurile din spaţiul online făcute la adresa conducerii, responsabililor Jandarmeriei, atacuri la persoană. Sunt foarte violente. În Franţa, ceva similar ar stârni reacţia imediată a politicienilor, justiţiei, şi ar fi foarte dură.
Care ar fi ea?
Bertrand Cavallier: Clasa politică s-ar mobiliza în sprijinul instituţiei. Sunt situaţii care au deraiat. Jandarmul este cetăţean, are drepturi şi libertăţi fundamentale, care îi sunt încălcate într-o situaţie ca aceasta. Aceste atacuri pot fi făcute şi la adresa clasei politice. Şi în acest caz, toată lumea se mobilizează dacă este unul atât de dur, pentru a-i identifica pe cei care comit astfel de atacuri. Nu trebuie să destabilizăm instituţii ca Jandarmeria. Aceasta este părerea mea. Cred că jandarmii sunt uşor debusolaţi acum, şi-au pierdut încrederea. Trebuie să li se arate că sunt importanţi pentru ţară. Poate mâine ţara are nevoie de ei. De aceiaşi. Este loc de evoluţie în segmentul doctrinar, trebuie văzut dacă actualul cadru legal este adaptat noilor provocări. În Europa occidentală, aceste modificări legislative sunt frecvente, pentru că situaţia se schimbă. Asigurarea unei dotări corespunzătoare şi antrenarea oamenilor sunt importante. Comportamentele individuale nu tocmai corecte pot fi asociate lipsei de pregătire. Oare efectivele Jandarmeriei sunt suficiente pentru misiunile pe care le face? Astfel de întrebări au dus la dezbateri importante în parlamentul francez. Astfel încât să poată fi făcută o anticipare a evoluţiei. Societatea evoluează. Trebuie să asigurăm funcţia de bază şi să existe echilibru. Acestea sunt principalele sfaturi pe care le pot da. Intervenţia mea este doar o părere de expert. Susţinerea instituţiei, să îi fie oferite cele necesare pentru a-şi face treaba, asta nu înseamnă că nu trebuie să existe funcţia de control. Ceea ce fac instituţiile publice trebuie controlat. Într-un stat de drept, orice comportament violent trebuie sancţionat de justiţie. Oamenii care refuză să respecte avertizările şi somaţiile se află în ilegalitate. Este un standard european. Fie respecţi, fie nu respecţi. Dacă ieşim din această realitate, atunci nimic nu are sens.
Mulţi văd Jandarmeria şi Poliţia ca un fel de cenzor...
Bertrand Cavallier: Este o percepţie prezentă şi în Franţa. Dar sunt bucuros că acolo s-a ieşit din zona asta. Înseamnă că am ajuns la o maturitate politică şi intelectuală cu privire la anumite lucruri care nu sunt supuse derizoriului. Asta nu înseamnă că putem face orice. Evoluăm.
Care este părerea dumneavoastră referitor la criticii din spaţiul online ai Jandarmeriei, cei despre care vorbeaţi mai devreme, între care şi formatori de opinie? Acest fenomen este prezent în numeroase state. Consideraţi că ar trebui impuse limite în acest sens?
Bertrand Cavallier: Libertatea de exprimare este un principiu fundamental. Problema este de dovedirea unei maturităţi intelectuale şi politice, de a nu spune chiar orice fără niciun fel de consecinţe. Şi văd că şi în rândul jurnaliştilor se manifestă asta. Presa are o putere inimaginabilă într-o ţară democratică. Trebuie să fie imparţială şi independentă. Jocul e complicat: dacă combini puterea banilor cu cea a influenţei. Cred că garantarea libertăţii presei, democraţia trebuie să se manifeste în anumite limite. Dacă este democraţie nu înseamnăcă poţi face absolut orice - declanşarea unor manevre cu obiectivul de a destabiliza anumite instituţii nu trebuie tolerată într-o democraţie sănătoasă. Trebuie să existe nişte repere etice care să existe în fiecare. Nu aş vrea să ajung, paradoxal, într-o aparentă democraţie care se exercită prin mijloace totalitare. În Franţa, acesta este un fenomen şi acţionăm prompt, pentru că am sesizat că este un pericol.
În ce fel acţionaţi?
Bertrand Cavallier: Avem acces la tehnologie, care este utilă, dar sunt mijloace pe care, dacă nu le încadrăm în limite, pot fi foarte uşor folosite pentru a destabiliza, devin instrumentele principale ale unor atacuri directe împotriva statului. Chiar dacă ele sunt foarte bune din punct de vedere a facilitării vieţii. Justiţia franceză a avut reacţii puternice pentru a-i pedepsi pe cei care manipulează. Democraţia înseamnă să ştii să te şi aperi. Trebuie să existe un echilibru, nu înseamnă că restrângi libertatea de exprimare. Pur şi simplu, pedepseşti orice acţiune care este contrară libertăţii. Cât priveşte presa franceză, unde deseori mi-au fost luate interviuri, nu există partizanat. Chiar dacă este împărţită în tabere, nu există partizani. Este o diferenţă. Revenind la ce a fost. Nu o să spun niciodată că a fost perfect. Spun că a fost coerent, per ansamblu. Şi atunci îmi pun întrebarea: Unde e problema? Poate e în altă parte.
Aveţi şi un răspuns la această întrebare?
Bertrand Cavallier: ... rămân expert. Iubesc România, am urmărit din Franţa cu mare atenţie ce s-a întâmplat aici şi am venit acum pentru a vedea la faţa locului. Pe cele mai multe cadre din Jandarmerie le cunosc, le-am văzut la mine în unitate, în Franţa, unde au venit la pregătire, iar structura de executare a misiunilor este aproape identică. Sigur, e loc de mai bine.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
