Sesiunea de toamă a Parlamentului României începe vineri, printre priorităţile coaliţiei PSD – ALDE numărându-se adoptarea controversatelor modificări la pachetul de legi privind Justiţia, o nouă lege a pensiilor, Codul administrativ – un proiect care reuneşte 20 de acte normative şi o prevedere potrivit căreia persoanele condamnate penal pot ocupa funcţii în Executiv după reabilitare –, dar şi proiectul de înfiinţare a Fondului Suveran de Investiţii.
Noua sesiune parlamentară ordinară debutează vineri la Camera Deputaţilor cu şedinţa Biroului Permanent, care va avea loc la ora 10:30. Jumătate de oră mai târziu, la ora 11:00, se va reuni în şedinţă şi Biroul Permanent al Senatului, urmând ca la ora 12:00 senatorii să aibă şedinţa de plen pentru a-şi alege noua conducere în perioada septembrie – decembrie 2017.
Sesiunea parlamentară care debutează pe 1 septembrie se anunţă a fi una efervescentă din perspectiva mai multor factori: o serie de proiecte controversate pe care Guvernul a anunţat că le va trimite spre dezbatere, fragilitatea majorităţii PSD – ALDE şi o opoziţie care se anunţă a fi mult mai agresivă decât în sesiunea precedentă.
Cel mai controversat pachet de acte normative care urmează să intre în dezbaterea Parlamentului în această toamnă este reprezentat chiar de modificările la legile Justiţiei, făcute publice miercuri seară de ministrul Tudorel Toader.
Criticate din toate părţile, de la preşedintele Klaus Iohannis, la opoziţie, Parchetul General, Inspecţia Judiciară, Asociaţia Magistraţilor, Ambasada SUA şi cetăţenii care au ieşit în stradă, modificările propuse de Tudorel Toader legilor Justiţiei sunt considerate a crea o adevărată restauraţie şi a restabili dominaţia factorului politic asupra sistemului judiciar.
Printre cele mai controversate şi criticate modificări se numără eliminarea preşedintelui din procesul de numire a procurorilor şefi ai principalelor parchete – DNA, Parchetul General, DIICOT – trecerea Inspecţiei Judiciare în subordinea Ministerului Justiţiei, precum şi atribuţii sporite de control acordate ministrului Justiţiei în ceea ce priveşte parchetele.
Un alt proiect controversat şi care a stârnit numeroase critici din partea partidelor de opoziţie şi a mediului privat este cel privind noua lege a pensiilor. Ministerul Muncii a anunţat deja că proiectul este finalizat şi că urmează să fie trimis Parlamentului cel mai probabil în luna octombrie, urmând să fie aprobat până la finalul sesiunii, în luna decembrie.
Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a susţinut la finalul săptămânii trecute că pensiile nu vor scădea, ci vor creşte cele mici şi a mai spus că urmează să aibă loc şi o discuţie privind vârstele de pensionare, însă nu există în acest moment o intenţie de creştere a acestora.
Critici extrem de dure a stârnit intenţia Executivului de a diminua de la 5,1% la 2,5% contribuţia virată de stat la fondurile de pensii private obligatorii (Pilonul II), măsură care va afecta dramatic dinamica sumelor acumulate în cele aproape 7 milioane de conturi individuale ale participanţilor la acest sistem.
La finalul săptămânii trecute, vicepremierul Marcel Ciolacu a declarat că există ceva "îngrijorător” în privinţa Pilonului II de pensii, în condiţiile în care banii ar putea fi gestionaţi mai bine, urmând ca Guvernul să ia o decizie în acest sens, fără a avea însă „o intrare brutală”.
Premierul Mihai Tudose spus, la rândul său, că potrivit calculelor făcute de Ministerul Finanţelor s-a constatat că "randamentul la Pilonul I de pensii este mult mai mare decât randamentul obţinut la Pilonul II”, acesta fiind motivul pentru care, dacă se dovedeşte oportun, în urma unor analize, sumele care se virează la Pilonul I ar urma să fie mai mari decât cele care se virează la Pilonul II.
Opoziţia a reacţionat imediat la această tentativă a Guvernului de diminuare a contribuţiilor la Pilonul II de pensii, PNL anunţând o serie de dezbateri la nivel naţional pe această temă, în vreme ce USR a acuzat Executivul că pregăteşte naţionalizarea pensiilor private şi că foloseşte împotriva Pilonului II acelaşi tip de argumente care au fost folosite şi în democraţia ”iliberală şi pro-putinistă” a lui Viktor Orban, în Ungaria, când acesta a naţionalizat pensiile private.
Un alt proiect care este aşteptat să fie trimis de către Guvern Parlamentului în această toamnă este Codul administrativ, despre care liderul PSD, Liviu Dragnea, spunea că este finalizat încă din luna mai.
Una dintre cele mai controversate prevederi ale proiectului de act normativ este cea care statuează că o persoană care a fost condamnată penal să poată face din Guvern după reabilitare.
Liviu Dragnea, care ispăşeşte în prezent o condamnare la doi ani de închisoare cu suspendare şi din cauza căreia nu a putut prelua funcţia de prim-ministru, a ţinut să precizeze că prevederea respectivă nu îl priveşte.
Nu în ultimul rând, în dezbaterea Parlamentului este aşteptat să intre proiectul de lege pentru înfiinţarea Fondului Suveran de Instiţii, una dintre principalele promisiuni din programul de Guvernare al PSD.
Proiectul a fost finalizat şi lansat miercuri noapte în dezbatere publică de Ministerul Finanţelor, instituţia care va supraveghea Fondul. Acesta va cuprinde 27 de participaţii minoritare sau majoritare ale statului la companii profitabile, cu o valoare contabilă de circa 45 miliarde lei (10 miliarde euro).
Potrivit proiectului de act normativ, statul român va avea calitatea de acţionar unic pe toată perioada de funcţionare a FSDI, iar Capitalul social al acestuia va fi format din aport în natură, reprezentat de pachetele de acţiuni, şi din aport în numerar de 1,85 miliarde lei, din care o sumă de 50 milioane lei va fi vărsată la constituire, în 2017.
Companiile incluse în fond sunt: Engie România (la care statul român deţine 34% din acţiuni), Electrica (48,78%), Delgaz Grid (13,51%), E.ON Energie România (31,82%), Biofarm (1,16%), Chimcomplex (12,89%), OMV Petrom (20,63%), Telekom România Communications (45,99%), Antibiotice (53,02%), Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune (100%), Loteria Română (100%), Societatea Naţională Aa Sării (51%) IAR SA (72,19%), Oil Terminal (59,62%), Cupru Min (100%), Unifarm (100%), Societatea Naţională a Apelor Minerale (100%), Compsnis Naţională Administraţia Porturilor Dunării Maritime (92,3%), Compania de Investiţii pentru Turism (100%), Romgaz (70%), Hidroelectrica (80,05%), Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (80%), Nuclearelectrica (82,49%), Imprimeria Naţională (100%), Administraţia Porturilor Maritime (80%), Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie (100%) şi Conpet (58,72%).
Potrivit calendarului Ministerului Finanţelor, Fondul urmează să devină operaţional în 2019. Pentru perioadă de un an şi jumătate, Fondul va avea o conducere provizorie selectată de Ministerul Finanţelor, care va reprezenta statul în raport cu Fondul. Ulterior, FDSI va avea o conducere dualistă - consiliu de supraveghere şi directorat - cu mandate pe patru ani.
Prim-ministrul Mihai Tudose a declarat marţi că Guvernul aşteaptă aprobarea de la Bruxelles în ceea ce priveşte proiectul de lege pentru înfiinţarea Fondului Suveran de Investiţii înainte de a-l trimite Parlamentului pentru dezbatere.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
