Curtea Constituţională a României (CCR) judecă, miercuri, sesizările depuse de USR asupra modificărilor la cele trei legi ale justiţiei, fiind formulate şi alte motive de neconstituţionalitate faţă de cele sesizate deja de PNL şi de instanţa supremă şi judecate deja de CCR.
Sesizările asupre celor trei legi ale Justiţiei modificate în Parlament au fost depuse în 22 ianuarie de USR, care spunea că a descoperit şi alte motive de neconstituţionalitate faţă de cele sesizate de PNL şi de instanţa supremă.
Liderul USR, Dan Barna, afirma că unul dintre argumentele din contestaţiile depuse la CCR este că proiectele încălcă obligaţiile rezultate din aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
"Juriştii USR au găsit noi motive de neconstituţionalitate faţă de sesizările deja depuse la CCR de ICCJ şi PNL pe legile justiţiei. De exemplu, ICCJ nu a invocat în sesizare motive extrinseci, de procedură, ci s-a limitat la atacarea unor articole individuale, în timp ce USR a arătat în sesizare că cele trei proiecte de modificare a legilor justiţiei au fost adoptate cu încălcarea principiului bicameralismului şi principiului respectării legii, precum şi cu încălcarea ordinii de sesizare a Camerelor Parlamentului. De asemenea, juriştii USR au arătat în sesizare că proiectele încălcă obligaţiile rezultate din aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene. În ceea ce priveşte motivele intrinseci de neconstituţionalitate, USR a contestat în plus faţă de ÎCCJ separarea strictă a carierelor judecătorilor şi procurorilor şi diminuarea atribuţiilor plenului CSM în favoarea secţiilor separate”, a declarat Dan Barna.
Preşedintele USR mai spunea că sesizările au fost finalizate de către USR anul trecut, dar nu au fost depuse din cauza numărului insuficient de semnături.
Sesizările au fost semnate de toţi cei 27 de deputaţi ai partidului, de 16 deputaţi PMP, de patru independenţi şi de trei deputaţi PNL.
Modificările asupra celor trei legi ale Justiţiei adoptate la sfârşitul anului trecut de către Parlament - Legea 317 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi Legea 304/2004 privind organizarea judiciară - au fost constestate la CCR şi de către PNL şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar CCR a decis în cazul tuturor celor trei legi că modificările sunt parţial neconstituţionale.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
