Alina Gorghiu: În această perioadă complexă, Curtea de Conturi a României a ţinut pasul cu provocările unei societăţi româneşti şi europene în continuă schimbare şi transformare, facilitând un audit de calitate conform standardelor internaţionale

Preşedintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu a declarat, joi, la la Conferinţa internaţională „Curtea de Conturi a României - Digitalizare în audit”, eveniment aniversar organizat cu ocazia împlinirii a 30 de ani de la adoptarea legii de reînfiinţare a instituţiei, că în această perioadă complexă, Curtea de Conturi a României a ţinut pasul cu provocările unei societăţi româneşti şi europene în continuă schimbare şi transformare, facilitând un audit de calitate conform standardelor internaţionale.

”Apreciez oportunitatea de a împărtăşi cu dumneavoastră câteva consideraţii privind rolul transformării digitale în auditul sectorului public şi necesitatea tot mai mare de a continua implementarea de strategii şi politici publice în domeniul e-guvernării. Vremurile actuale, complicate, ne-au dovedit că o criză – fie că vorbim de una economică, sanitară sau de securitate - devine un catalizator pentru ca instituţiile publice europene şi naţionale să propună schimbări şi reforme ample în modul lor de funcţionare”, a spus Alina Gorghiu în discurs. 

Ea a continuat. ”Să ne amintim cum a determinat criza financiară globală din 2008 reforme în spaţiul public privind o mai mare transparenţă şi responsabilităţi în cheltuielile publice. Acum, suntem martori la cum izbucnirea pandemiei de COVID-19 şi criza de securitate din Flancul Estic au schimbat întregul modus operandi privind utilizarea tehnologiei informaţiei, a analizei datelor, a securităţii cibernetice, dar şi a creşterii încrederii cetăţenilor în utilizarea noilor tehnologii”. 

Potrivit preşedintelui interimar al Senatului, ”sunt exemple care oferă o imagine onestă asupra modului în care s-au făcut paşi înainte cu reforme în multe domenii de activitate”.

”Din păcate, aceste reacţii nu au venit într-un mod organic, natural şi uniform ca o expresie a unei strategii asumate de toţi decidenţii politici, ci, mai degrabă, ca o reacţie la criză, împrumutând bunele practici stabilite de organisme de specialitate internaţionale. De aceea, adaptarea rapidă şi eficientă la provocările sanitare şi geopolitice de ultim moment trebuie realizată conform unei strategii gândite şi analizate foarte bine, iar un sector important îl reprezintă intensificarea transformării digitale”, a spus Gorghiu.

Ea a felicitat Curtea de Conturi pentru că marchează această aniversare frumoasă cu o temă care ar trebui să devină laitmotiv pentru activitatea viitoare a tuturor instituţiilor statului: digitalizare 100%.

”Dacă ne raportăm la activitatea Instituţiilor Supreme de Audit, în contextul pandemiei, schimbările profunde au fost determinate de nevoia de a folosi noile tehnologii. Într-un interval scurt de timp, au adoptat într-o primă etapă un nou mod de a interacţiona la locul de muncă, prin revizuirea conceptului de spaţiu fizic de lucru. Adaptarea la “noua normalitate” a continuat mai apoi cu utilizarea tot mai accentuată a tehnologiei informaţiei şi a analizei datelor, demers care a facilitat aplicarea în timp real şi continuu a tehnicilor de audit. Tot ca o reacţie urgentă în faţa noilor provocări, s-au realizat progrese semnificative şi în raport cu modul în care aceste instituţii importante funcţionează. Prin consolidarea capacităţilor şi abilităţilor digitale ale auditorului, Instituţiile Supreme de Audit s-au raliat demersurilor din întreaga lume pentru a realiza şi accelera revoluţia şi transformarea digitală. Promovarea inovaţiei tehnologice în activitatea de audit, împreună cu schimbarea identităţii auditorilor constituie un impuls pentru schimbarea culturală care se produce treptat în rândul cetăţenilor”, a spus Gorghiu. 

Preşedintele interimar al Senatului a mai afirmat că în această perioadă complexă, Curtea de Conturi a României a ţinut pasul cu provocările unei societăţi româneşti şi europene în continuă schimbare şi transformare, facilitând un audit de calitate conform standardelor internaţionale.

”Mai sunt însă multe de făcut şi de pus la punct, dar am încredere că domnul preşedinte al Curţii de Conturi, împreună cu echipa sa, vor continua calea pe care a pornit deja de consolidare, inovare şi integrare a celor mai noi tehnologii în procesul de audit”, a spus Gorghiu. 

Ea a afirmat că nu e un secret că unele state europene au început demersurile de reformă în domeniul digitalizării încă din anii ’90, iar rezultatele lor de astăzi sunt de invidiat. Au în spate mulţi ani de practică.

”Un privilegiu pe care România nu l-a avut mulţi ani de la căderea regimului comunist. Mineriadele violente, instabilitatea politică şi lipsa unor reforme sustenabile au influenţat negativ atât agenda publică, cât şi tranziţia către o societate durabilă şi digitală. În fapt, digitalizarea nu a constituit o prioritate reală pentru fostele guvernări, iar lipsa unei cooperări şi a unui dialog între autorităţile publice, cetăţeni şi întreprinderi pe subiectul digitalizării se vede foarte clar în decalajul pe care România îl înregistrează comparativ cu alte state membre UE şi non-UE. Cum la fel de vizibil este şi decalajul de dezvoltare dintre mediul urban şi rural şi diferenţa majoră privind digitalizarea între localitaţi ale aceluiaşi judeţ sau între diferite regiuni ale ţării. Avem datoria de a recunoaşte această realitate. Cu o întârziere în acţiune de peste trei decenii, pentru România, digitalizarea a devenit brusc după 2020 un obiectiv prioritar şi necesar, care nu mai poate fi amânat. Este o provocare şi o oportunitate, iar investiţiile necesită să fie ţintite în special asupra infrastructurii digitale şi grupurilor vulnerabile”, a arătat oficialul.

Potrivit acesteia, ”digitalizarea în România a fost mult timp un vis frumos, dar e momentul să îl şi realizăm”.

”Faţă de alte domenii prioritare pentru România, aici, la digitalizare, cred că strategiile, acţiunile şi modificările legislative specifice trebuie să beneficieze de expertiză de cea mai înaltă calitate”, a arătat preşedintele interimar al Senatului, adăugând că susţinerea Guvernului condus de premierul Nicolae Ciucă este ceea ce trebuie la acest moment.

”Să avem în vedere că autorităţile române au  alocat 5,97 miliarde de euro – adică 20,5% din valoarea totală- pentru proiectele de digitalizare conţinute de Planul naţional de Relansare şi Rezilienţă. Dar, pentru a avea succes şi pentru a combate nivelul redus de digitalizare, nicăieri mai dur decât în sectorul public, trebuie să existe solidaritate. Eu vă asigur că Senatul României va fi partener la acest efort. Am fost printre primele instituţii ale statului care am acţionat, imediat după izbucnirea pandemiei, pentru digitalizare. Modificarea Regulamentului, primul meu succes din această legislatură, a fost pentru introducerea Aplicaţiei pentru Gestionarea Înregistrării Proiectelor Legislative – AGIPL –, astfel încât iniţiatorii să poată depune, electronic, proiecte legislative. Tot atunci, s-a impus semnătura digitală pentru senatori”, a spus Gorghiu. 

Ea a afirmat că, în calitate de Preşedinte interimar al Senatului, va continua să susţină şi să încurajeze armonizarea legislaţiei pentru a consolida valorile Uniunii în spaţiul digital, centrate pe respectarea principiilor etice, protecţia datelor cu caracter personal şi respectarea vieţii private.

”Misiunea e dificilă: trebuie să recuperăm în cel mai scurt timp decalajul pe segmentul digitalizării. Împreună reuşim!”, a spus ea în final. 

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.