Aproape 500 de candidaţi îşi dispută cele 33 de mandate care revin României în Parlamentul European, prima secţie care s-a deschis pentru alegerile europarlamentare fiind cea din Auckland, Noua Zeelandă, Votul din străinătate se încheie luni dimineaţă la ora 8.00, iar duminică, în intervalul 7.00 - 22.00, este programat votul în România.
Douăsprezece partide şi formaţiuni politice au depus liste de candidaţi pentru alegerile europarlamentare. De asemenea, sunt înscrişi şi 4 intependenţi, inclusiv Silvestru Şoşoacă, plasat sub control judiciar ca urmare a suspiciunilor legate de semnăturile de susţinere a candidaturii sale.
Conform Autorităţii Electorale Permanente, pentru alegerile europarlamentare s-au înscris 494 de candidaţi. Dintre aceştia, 167, reprezentând 33,81%, sunt femei, iar 327, reprezentând 66.19%, sunt bărbaţi.
De asemenea, 22 dintre actualii Parlamentari candidează din nou.
Parlamentul European este singura adunare transnaţională din lume aleasă în mod direct de cetăţenii fiecăreia dintre cele 27 de ţări membre. Europarlamentarii reprezintă interesele cetăţenilor UE la nivel european, iar anul acesta vor fi aleşi 720 de europarlamentari, cu 15 mai mulţi decât la precedentele alegeri.
Cât câştigă un europarlamentar şi de ce alte avantaje beneficiază
Fondurile provin din bugetul Parlamentului. Deoarece statele membre pot impune impozite naţionale suplimentare, cifrele nete finale depind de regimul fiscal al ţării de origine a deputatului.
Pe lângă salariul lor, eurodeputaţii, la fel ca deputaţii din parlamentele naţionale, au dreptul la indemnizaţii care acoperă cheltuielile efectuate în exercitarea funcţiilor lor parlamentare, adesea departe de casă. Astfel, de pildă, indemnizaţia pentru cheltuieli generale (4.950 EUR pe lună), sau ICG, este o sumă forfetară care le permite deputaţilor să acopere cheltuieli precum închirierea de birouri în statul membru în care au fost aleşi, achiziţionarea de hardware şi software IT, materiale de birou, telefoane mobile/abonamente şi abonamente la internet.
Diurna (350 EUR pe zi), cunoscută şi sub denumirea de indemnizaţie de şedere, este o sumă forfetară care acoperă cazarea, masa şi cheltuielile conexe în fiecare zi în care un eurodeputat se află la Parlamentul European în activitate oficială.
Parlamentul European acoperă cheltuielile de deplasare pentru a le permite eurodeputaţilor să participe la reuniunile sale, cum ar fi şedinţele plenare, reuniunile comisiilor şi ale grupurilor. Acestea au loc în principal la Bruxelles sau Strasbourg.
Eurodeputaţilor li se rambursează, pe baza facturilor, costul real al biletelor de călătorie pentru participarea la reuniuni.
Foştii deputaţi au dreptul la pensie la împlinirea vârstei de 63 ani, iar pensia reprezintă 3,5 % din salariul lor pentru fiecare an complet în funcţie şi o doisprezecime din salariul pentru fiecare lună întreagă suplimentară, însă nu depăşeşte 70 % în total.
CUM ŞI UNDE POATE FI EXERCITAT VOTUL PENTRU PARLAMENTUL EUROPEAN
Votul la alegerile europarlamentare poate fi exercitat la cele 915 secţii de votare deschise în străinătate şi la cele 18.955 de secţii din ţară, organizate şi pentru alegerile locale.
La alegerile pentru Parlamentul European, alegătorii care se află în comuna, oraşul sau municipiul în care au domiciliul nu pot vota la o altă secţie de votare decât cea la care sunt arondaţi. Şi în cazul alegătorilor cu domiciliul în municipiul Bucureşti, aceştia nu pot vota la alegerile pentru Parlamentul European la o altă secţie de votare decât cea la care sunt arondaţi, chiar dacă se află în alt sector decât cel în care au domiciliul.
Astfel, la alegerile pentru Parlamentul European, pot vota la orice secţie de votare din ţară doar alegătorii care nu se află în comuna, oraşul, municipiul sau sectorul în care au domiciliul.
Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate pot vota la orice secţie din ţară la alegerile pentru Parlamentul European, însă la alegerile locale vor vota doar în localitatea/sectorul de reşedinţă.
Cetăţenii români cu drept de vot care domiciliază, au reşedinţa sau se află temporar în străinătate pot vota la orice secţie organizată în străinătate, pe baza unui document de identitate românesc valabil în ziua votării: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu; paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din şcolile militare, confor precizărilor transmise de MAE.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
