Administraţia Prezidenţială precizează că preşedintele Klaus Iohannis nu a justificat respingerea propunerii în funcţia de ministru al justiţiei a judecătorului Dana-Cristina Gîrbovan, ci a cetăţeanului român Dana-Cristina Gîrbovan, care a acceptat propunerea premierului de a ocupa o funcţie de ministru într-un guvern politic şi care a şi înaintat demisia din magistratură. "Întrucât induce ideea că un judecător poate ocupa o funcţie de ministru, opinia Secţiei pentru judecători a CSM este îngrijorătoare şi de natură să vulnerabilizeze, prin ea însăşi, independenţa şi prestigiul justiţiei şi al statutului de judecător", adaugă sursa citată.
"Preşedintele României nu a justificat respingerea propunerii în funcţia de ministru al justiţiei a judecătorului Dana-Cristina Gîrbovan, ci a cetăţeanului român Dana-Cristina Gîrbovan, care a acceptat propunerea premierului de a ocupa o funcţie de ministru într-un guvern politic şi care a şi înaintat demisia din magistratură. Orice altă perspectivă ar însemna că fie propunerea transmisă de prim-ministru pentru funcţia de ministru al justiţiei era în contradicţie flagrantă cu Legea fundamentală, fie magistratul nominalizat, prin acceptarea acestei propuneri, ar fi fost în dezacord cu propriul său statut profesional", precizează Administraţia Prezidenţială, referitor la comunicatul de presă de joi al Secţiei pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.
Conform sursei citate, întrucât induce ideea că un judecător poate ocupa o funcţie de ministru, opinia Secţiei pentru judecători a CSM este "îngrijorătoare" şi "de natură să vulnerabilizeze, prin ea însăşi, independenţa şi prestigiul justiţiei şi al statutului de judecător".
"Secţia pentru judecători a CSM trebuie să explice cum ar fi putut Preşedintele României să numească în funcţia de ministru un judecător, aşa cum se afirmă explicit în comunicatul transmis public. Ingerinţe cu adevărat grave la adresa independenţei justiţiei sunt tocmai aceste aprecieri inexplicabile din partea unor profesionişti ai actului de justiţie, care par să condamne tocmai faptul că Preşedintele României a respectat legile şi Constituţia ţării", scrie în comunicatul transmis de Administraţia Prezidenţială.
Sursa citată adaugă că "ar fi fost indicat" ca, înainte de a transmite comunicatul de presă, semnatarii să fi parcurs recomandările Comisiei de la Veneţia, potrivit cărora judecătorul trebuie să demisioneze înainte de a concura pentru o funcţie politică, deoarece, chiar dacă nu este desemnat, acesta va fi identificat cu o anumită tendinţă politică, în detrimentul independenţei. Comisia de la Veneţia consideră, totodată, că judecătorii nu ar trebui să se pună într-o poziţie în care independenţa sau imparţialitatea lor ar putea fi periclitate, mai spune Administraţia Prezidenţială.
"Prin opiniile exprimate, Secţia pentru judecători a CSM nu ar trebui să facă politică, ci să promoveze în mod real independenţa justiţiei şi a fiecărui judecător în parte, nepărtinitor şi în limitele competenţelor sale constituţionale", se arată în finalul comunicatului.
Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) susţinea că motivarea prezentată public de preşedintele Klaus Iohannis pentru respingerea numirii Danei Gârbovan în funcţia de ministru al Justiţiei reprezintă „un vădit atac la adresa independenţei şi prestigiului justiţiei”.
„În raport de afirmaţiile Preşedintelui României formulate în data de 28 august 2019, cu ocazia respingerii propunerii de numire în funcţia de ministru al justiţiei a unui judecător, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii condamnă public astfel de acte ca fiind ingerinţe deosebit de grave la adresa independenţei justiţiei”, se arăta într-un comunicat al Secţiei pentru judecători a CSM.
Secţia pentru judecători sublinia în mod ferm că „motivarea prezentată public de către Preşedintele României pentru justificarea respingerii propunerii în funcţia de ministru al justiţiei a unui judecător, prin referiri nejustificate şi nedovedite cu privire la independenţa şi probitatea sa profesională, reprezintă o încălcare gravă a independenţei şi prestigiului justiţiei”.
Consiliul Superior al Magistraturii şi puterea judecătorească, prin instanţele judecătoreşti, sunt singurele autorităţi îndreptăţite prin dispoziţiile expres prevăzute în Constituţie şi în legislaţia organică să decidă dacă un judecător are sau nu toate calităţile cerute de dispoziţiile legale pentru exercitarea funcţiei, sublinia sursa citată.
„Afirmaţiile Preşedintelui României la adresa persoanei propuse pentru funcţia de ministru al justiţiei, persoană care a îndeplinit funcţia de judecător mai mult de 19 ani, reprezintă, în lipsa oricărei constatări a veridicităţii acestora în cadrul mecanismelor legale şi constituţionale anterior amintite, un vădit atac la adresa independenţei şi prestigiului justiţiei”, se arăta în comunicat.
Secţia pentru judecători amintea că a subliniat în nenumărate ocazii şi reiterează în circumstanţele actuale că, indiferent de climatul social şi politic, reprezentanţii instituţiilor statului trebuie să dea dovadă în discursul public de echilibru şi prudenţă, iar nicio situaţie nu poate justifica încălcarea garanţiei constituţionale a independenţei justiţiei.
Nu în ultimul rând, Secţia pentru judecători considera că programul propus de candidatul respins pentru Ministerul Justiţiei ar fi contribuit la îmbunătăţirea condiţiilor din justiţie şi este condamnabil că disputele politice au fost considerate mai importante decât dezvoltarea unui sistem de justiţie mai bun în folosul cetăţeanului.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
