România a depus, marţi, Declaraţia de Intervenţie în procedurile iniţiate de Ucraina contra Federaţiei Ruse la Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), având ca obiect diferendul referitor la acuzaţii de genocid în conexiune cu convenţia privind prevenirea şi reprimarea crimei de genocid, care se referă la aspecte privind interpretarea, aplicarea şi îndeplinirea obligaţiilor prevăzute în Convenţia încheiată în 1948 sub egida ONU. Declaraţia de Intervenţie a fost depusă în aplicarea articolului 63 din Statutul CIJ, acest act procedural fiind efectuat prin intermediul Ambasadei României la Haga, a precizat Ministerul Afacerilor Externe (MAE).
Potrivit MAE, Declaraţia României este structurată astfel încât să fie respectate cerinţele cuprinse în articolul 82, alineatul (2) din Regulile de Procedură ale CIJ, cu privire la conţinutul intervenţiei. Astfel, Declaraţia cuprinde elemente precum temeiul potrivit căruia România este parte la Convenţia privind prevenirea şi reprimarea crimei de genocid, identificarea prevederilor Convenţiei vizate de intervenţia României, expunerea interpretării susţinute de România în privinţa acestor prevederi, lista documentelor invocate în sprijinul poziţiei României.
Pentru reprezentarea României în cadrul acestor proceduri a fost desemnat, în calitate de Agent al României în faţa CIJ, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, membru al Comisiei ONU de Drept Internaţional, profesor de drept internaţional la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti şi fost Agent al României în faţa CIJ în cazul privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră, finalizat în 2009, iar în calitate de co-agenţi, directorul general pentru afaceri juridice din cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi ambasadorul României în Regatul Ţărilor de Jos.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
”Decizia României de a interveni în aceste proceduri, inclusiv prin rolul de Agent asumat de şeful diplomaţiei române, reflectă, o dată în plus, încrederea părţii române în rolul fundamental pe care instrumentele dreptului internaţional şi cadrul instituţional specific al justiţiei internaţionale, în care Curtea Internaţională de Justiţie, organul principal judiciar al ONU, ocupă un loc proeminent, îl au, în scopul menţinerii şi restabilirii păcii şi securităţii internaţionale. În acelaşi timp, demersul consolidează profilul de actor responsabil şi de participant activ al României la eforturile întreprinse în plan regional, european, euroatlantic şi internaţional, în contextul actualului război ilegal şi nejustificat declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei. MAE menţionează faptul că, în cadrul vizitei întreprinse de ministrul afacerilor externe al Ucrainei la Bucureşti, la 22 aprilie 2022, acesta a adresat ministrului afacerilor externe al României Bogdan Aurescu rugămintea ca România să intervină în procedurile menţionate, declanşate de Ucraina la CIJ împotriva Rusiei. Astfel, inclusiv cu ocazia conferinţei comune de presă a celor doi miniştri, ministrul Kuleba a declarat: „România şi Bogdan, personal, au o vastă experienţă în soluţionarea diferendelor în faţa instanţelor internaţionale (...), aşadar am discutat cum putem utiliza CIJ – Curtea Internaţională de Justiţie (...) pentru a trage la răspundere Rusia pentru tot ce a comis şi vom fi bucuroşi să lucrăm împreună cu România la aceasta”, a arătat MAE.
În 26 februarie, Ucraina a depus cererea de iniţiere a procedurilor contra Federaţiei Ruse la Curtea Internaţională de Justiţie, având ca obiect un diferend referitor la interpretarea, aplicarea şi îndeplinirea obligaţiilor prevăzute în Convenţia ONU din 1948 privind prevenirea şi reprimarea crimei de genocid.
Ucraina a reclamat faptul că Federaţia Rusă a invocat, în mod fals, comiterea de către Ucraina a unor acte de genocid în regiunile Luhansk şi Donetsk, pentru a justifica recunoaşterea aşa-numitelor R.P. Donetsk şi R.P. Luhansk, precum şi pentru a desfăşura o aşa-zisă „operaţiune militară specială” împotriva Ucrainei. În baza acestor acuzaţii false, Federaţia Rusă este angajată, în prezent, într-un proces de invazie militară a Ucrainei, care are ca efecte încălcări grave şi pe scară largă ale drepturilor omului şi dreptului internaţional umanitar.
Printr-un Ordin din 16 martie, Curtea a indicat măsuri provizorii/conservatorii, prin care a stabilit în sarcina Federaţiei Ruse obligaţia de a suspenda imediat acţiunile militare începute la 24 februarie, pe teritoriul Ucrainei, precum şi de a se asigura că unităţi militare sau neregulate pe care Federaţia Rusă le-ar direcţiona sau sprijini, precum şi orice organizaţii sau persoane care ar fi supuse controlului sau conducerii sale, nu fac niciun demers de continuare a operaţiunilor militare. De asemenea, Ordinul prevede că ambele părţi se vor abţine de la orice acţiune care ar putea agrava sau extinde disputa supusă Curţii sau care ar face mai dificilă soluţionarea acesteia.
Printr-un Ordin din 23 martie, CIJ a indicat 23 septembrie ca termen pentru depunerea Memoriului Ucrainei, respectiv 23 martie 2023 ca dată limită pentru depunerea Contra-memoriului Federaţiei Ruse. Ucraina a depus memoriul său la data de 1 iulie.
Conform regulilor prevăzute în Statutul Curţii Internaţionale de Justiţie, dacă o cauză pare să implice interpretarea unei convenţii multilaterale la care alte state decât cele implicate în dispută sunt părţi, grefierul trebuie să notifice aceste state, iar orice stat notificat are dreptul să intervină în proceduri.
România (precum şi celelalte state părţi la Convenţia privind prevenirea şi reprimarea crimei de genocid) a primit din partea Grefei CIJ o notificare privind faptul că procedurile iniţiate de Ucraina par a ridica probleme de interpretare a acestei Convenţii, statele părţi putându-se prevala de posibilitatea de a interveni în speţă. România a aderat la Convenţie la 2 noiembrie 1950 prin Decretul nr. 236, publicat în „Buletinul Oficial al României“, partea I, nr. 110 din 2 decembrie 1950. Convenţia a intrat în vigoare pentru România la 12 ianuarie 1951, conform art. XIII.
Declaraţia de intervenţie, care poate fi formulată înainte de data fixată pentru deschiderea procedurilor orale privind disputa în cauză, implică desfăşurarea unor proceduri specifice de către statul intervenient.
Conform informaţiilor publice, până la acest moment au depus declaraţii de intervenţie în aceste proceduri: Lituania, Letonia, Noua Zeelandă, Regatul Unit, Germania, SUA, Suedia. De asemenea, UE a transmis informaţii utile judecăţii cauzei în baza dispoziţiilor art. 34 alin. 2 din Statutul CIJ, a precizat MAE.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
