Preşedintele Klaus Iohannis a declarat miercuri la primul Summit Parlamentar al Formatului Bucureşti (B9) care are loc la Palatul Parlamentului că este convins că deciziile ce vor fi adoptate la Summitul NATO de la Bruxelles, din vară, vor face ca solidaritatea ţărilor aliate să fie mai puternică, adăugând că România va rămâne acelaşi partener demn de încredere. Preşedintele a adăugat că ţara noastră susţine în continuare prezenţa aliată pe întregul Flanc Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră, spunând că aceasta trebuie să fie unitară, coerentă şi eficientă.
"România susţine ferm dezvoltarea parteneriatului dintre NATO şi Uniunea Europeană, în deplină complementaritate. Am încredere că, la Summitul NATO din acest an, vom reitera, prin acţiuni şi decizii concrete, unitatea şi solidaritatea Aliaţilor, precum şi valoarea unei relaţii transatlantice solide. Am convingerea că deciziile pe care le vom adopta la Bruxelles, în iulie, vor face ca NATO să fie o Alianţă mai puternică, iar România va rămâne acelaşi aliat şi partener demn de încredere, responsabil, dedicat deplin proiectelor aliate de consolidare a securităţii regionale şi internaţionale”, a spus Iohannis la Parlament.
Preşedintele a adăugat că ţara noastră susţine în continuare prezenţa aliată pe întregul Flanc Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră, spunâng că aceasta trebuie să fie unitară, coerentă şi eficientă.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
"În completarea acestor eforturi, partenerii Alianţei, de la Est şi Sud, trebuie să beneficieze, în continuare, de atenţia şi sprijinul NATO pentru consolidarea rezilienţei lor. În acelaşi timp, susţinem iniţiativele destinate gestionării ameninţărilor din vecinătatea sudică a spaţiului euro-atlantic, inclusiv prin creşterea rolului NATO în combaterea terorismului”, a mai spus şeful statului.
Iohannis a vorbit despre principiile Formatului Bucureşti, creat în 2015 alături de preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, spunând că, acţionând împreună, în prezent ţările din format găzduiesc pe propriile teritorii unităţi şi structuri aliate, sisteme de apărare-cheie pentru Alianţă, precum şi componente ale sistemului de apărare anti-rachetă aliat, participă la operaţii NATO precum cea din Afganistan, contribuie activ la programele de asistenţă destinate statelor partenere, participăm activ la eforturile Uniunii Europene în domeniul apărării, participă la creşterea contribuţiei europene în cadrul Alianţei.
"Care poate fi, aşadar, rolul parlamentelor naţionale în cadrul acestei platforme? Desigur, pornim de la responsabilitatea generică a dimensiunii parlamentare în statele NATO – aceea de a asigura liantul între clasa politică şi societate, pentru raportarea optimă a agendei politice a NATO la necesităţile şi aşteptările cele mai presante ale opiniei publice din statele aliate, care opinie publică doreşte clar mai multă securitate. Totodată, parlamentelor naţionale ale statelor din B9 le revine un rol esenţial în partajarea echitabilă a responsabilităţilor în cadrul NATO, mai ales având în vedere rolul specific în aprobarea bugetelor menite să susţină o abordare mai ambiţioasă a securităţii şi apărării comune”, a explicat Iohannis, amintind de angajamentul României de a alocat 2 la sută din PIB, începând cu 2017, în domeniul apărării.
El a catalogat acest fapt drept un exemplu pozitiv al modului în care instituţiile unui stat membbru NATO trebuie să acţioneze pentru respectarea angajamentelor.
"Partajarea beneficiilor de securitate vine împreună cu partajarea responsabilităţilor. Acest principiu trebuie înţeles de societate în ansamblul ei, iar aici intervine rolul esenţial al parlamentelor naţionale. Într-adevăr, parlamentele sunt cel mai bine plasate pentru a explica propriilor opinii publice beneficiile şi responsabilităţile derivate din statutul de membru al NATO”, a mai spus Iohannis.
Primul Summit Parlamentar al Formatului Bucureşti (B9) a început miercuri, la Palatul Parlamentului, unde sunt prezenţi preşedinţii Parlamentelor statelor membre ale Formatului Bucureşti, precum şi preşedintele Senatului Republicii Franceze, Gerard Larcher, preşedintele Adunării Parlamentare NATO, Paolo Ali, Matti Saarelainen, director al Centrului European de Excelenţă pentru Combaterea Ameninţărilor Hibride, Tomáš Valášek, directorul Carnegie Europe şi alţi oficiali de rang înalt din rândul NATO şi al statelor aliate.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.