Preşedintele Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria (ATRU), Tiberiu Iuhasz, atrage atenţia, într-o declaraţie acordată News.ro, că diverse “incidente provocate de organizaţii extremiste sau declaraţii politice” ar putea tensiona “în mod nejustificat” relaţiile dintre România şi Ungaria, el afirmând că “înţepăturile diplomatice” nu îşi au rostul, pentru că “la nivelul comunităţilor etnice există o convieţuire bună cu populaţia majoritară în ambele ţări”. Iuhasz a declarat că în Ungaria steagul României e arborat pe şcoli şi alte instituţii ale etnicilor români, cu aprobarea autorităţilor şi fără o ripostă din partea populaţiei majoritare.
Preşedintele Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria (ATRU), Tiberiu Iuhasz, s-a referit la “evenimente” care “în ultima perioadă au agitat scena politică în ambele ţări, în timp ce oamenii nu sunt interesaţi de disputele diplomatice şi nu cred că există o bază reală pentru ca acestea să continue”.
Tiberiu Iuhasz s-a referit atât la reacţia fostului premier al României, Mihai Tudose, după ce partidele maghiare din Transilvania au semnat o declaraţie comună privind conceptul de autonomie, cât şi la incidentul de la Ambasada României la Budapesta, unde emblema României a fost acoperită cu drapelul secuiesc de către membri ai "Mişcării celor 64 de comitate".
“Înainte de a reacţiona, politicienii ar trebui să vadă că la nivelul comunităţilor etnice există o convieţuire bună cu populaţia majoritară în ambele ţări. Uneori apar incidente provocate de organizaţii extremiste sau declaraţii ale unor politicieni radicali care pot tensiona în mod nejustificat relaţiile dintre ţările noastre. Înţepăturile diplomatice nu îşi au rostul şi nu trebuie să ne lăsăm provocaţi. Limbajul politicienilor ar trebui schimbat, pentru că românii şi maghiarii îşi doresc să aibă relaţii bune în continuare şi să colaboreze pentru binele comun”, a spus Iuhasz.
Liderul românilor din ţara vecină spune că “arborarea steagului Ungariei sau al Ţinutului Secuiesc în România a atras adesea reacţii virulente ale unor politicieni români, dar nu ar trebui să fie o problemă pentru nimeni, cât timp în Ungaria este arborat drapelul României pe toate instituţiile ce reprezintă comunitatea română”.
“La Gyula, unde avem cea mai mare comunitate de români din Ungaria, drapelul României se află atât pe şcoala românească, cât şi pe sediul nostru, al Autoguvernării românilor, şi chiar în Biserica Ortodoxă. Autorităţile permit acest lucru în toată ţara, iar maghiarii nu au avut niciodată nimic împotrivă”, a spus Iuhasz.
Pe clădirea Liceului “Nicolae Bălcescu” din Gyula, la care învaţă 428 de copii, sunt arborate steagurile Ungariei, României şi Uniunii Europene, iar conducerea şcolii spune că “acest lucru se întâmplă dintotdeauna”.
“Nu au fost niciodată probleme cauzate de arborarea steagului României. La Gyula este arborat pe mai multe clădiri, iar populaţia majoritară maghiară nu a avut niciodată vreo reacţie negativă. Nici nu credem că steagul ar putea cauza neînţelegeri sau dispute”, a declarat, pentru News.ro, directorul adjunct al liceului, Ana Radici Repisky.
Conform (ATRU), comunitatea românilor din Ungaria este estimată la 25.000 de persoane, majoritatea locuind în trei judeţe de la graniţa cu România, respectiv Csongrad, Bekes şi Hajdu-Bihor.
În oraşul Gyula, aflat la graniţa cu judeţul Arad, trăiesc aproape 5.000 de români, din populaţia totală de 31.000 de persoane, mulţi fiind arădeni sau bihoreni care şi-au cumpărat locuinţe în ultimele două decenii.
Săptămâna trecută, premierul Mihai Tudose a vorbit la Realitatea TV despre rezoluţia privind autonomia Ţinutului Secuiesc semnată la Cluj-Napoca de cele trei formaţiuni politice maghiare (UDMR, PPMT şi PCM), apreciind că ”nici nu poate fi vorba de o astfel de autonomie pentru secui”. ”Am transmis că dacă steagul secuiesc va flutura pe instituţiile de acolo, toţi vor flutura lângă steag. Nici nu poate fi vorba de o astfel de autonomie pentru secui”, a declarat Tudose.
Declaraţia a atras critici ale unor politicieni de la Budapesta, iar membri ai "Mişcării celor 64 de Comitate" din Ungaria au acoperit emblema Ambasadei României de la Budapesta cu drapelul secuiesc. Incidentul ar fi avut loc în noaptea de 12 spre 13 ianuarie.
Rezoluţia semnată la Cluj-Napoca de UDMR, PPMT şi PCM arată că se doreşte obţinerea autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc, care ar trebui să devină “o regiune autonomă în limitele sale istorice”, cu organism de decizie cu competenţe legislative şi executive regionale în domeniile educaţiei, culturii, informării, economiei, dar şi domeniul funcţionării propriului aparat de administraţie publică. Liderii politici maghiari arată că “administraţia Ţinutului Secuiesc poate fi eficientă şi va servi interesele cetăţenilor, dacă are la bază structura fostelor Scaune Secuieşti”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
