Tot mai mulţi români conştientizează nevoia de economisire pentru bătrâneţe, prin contribuţia la fonduri de pensii facultative, dar dezvoltarea acestora are nevoie de un ritm şi mai susţinut, date fiind evoluţiile demografice care fac nesustenabil sistemul public de pensii. Mihail Ion, Vicepreşedintele Diviziei Pieţe de Capital, Servicii Bancare de Investiţii şi Planificare Financiară Personală din Raiffeisen Bank România, arată că există mai multe soluţii care pot susţine creşterea Pilonului 3 de pensii, plecând de la majorarea stimulentului fiscal, nemodificat din 2009, şi continuând cu extinderea universului investiţional local şi mai multe posibile îmbunătăţiri legislative. Ion explică şi perspectivele randamentelor fondurilor şi oferă câteva exemple de calcul pentru pensia facultativă la care se poate aştepta un contributor, în funcţie de perioada economisirii.
Cum a evoluat piaţa pensiilor facultative anul acesta şi anii anteriori? Ce consideraţi remarcabil în aceste evoluţii şi unde ar fi loc de îmbunătăţire?
Mihail Ion: Sunt remarcabile cel puţin două elemente:
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
- randamentele investiţionale, care s-au menţinut atractive, aproape duble faţă de rata inflaţiei sau dobânzile la depozite bancare, atât în ultimul an, cât şi de la lansarea pieţei, fapt ce afirmă fondurile de pensii ca vehicule de economisire-investire pentru pensie
- din ce în ce mai mulţi români conştientizează importanţa economisirii pentru pensie, astfel ca numărul de participanţi noi în sistem creşte cu peste 30% an la an.
Ţinând seama de dimensiunea încă modestă a pieţei, îmbunătăţirile în viitor ar putea să fie înregistrate în privinţa creşterii numărului de participanţi, a sumelor economisite lunar de aceştia în vederea pensiei.
Avansul pieţei pensiilor facultative şi dimensiunea acesteia au rămas în urma celor înregistrate de Pilonul 2 (componenta privată obligatorie). Ce ar putea contribui la o creştere mai consistentă în viitor?
Mihail Ion: Nevoia de economisire suplimentară pentru pensie în timpul vieţii active este un trend global, în contextul în care, în ultimele decade, s-a investit cu succes în creşterea standardului de viată, a serviciilor medicale, etc, în consecinţă, speranţa de viaţă a oamenilor a crescut destul de mult. Cu toate acestea, s-a investit destul de puţin în modul cum poate fi finanţată această creştere a duratei de viaţă, care arată o perioadă mult mai lungă după retragerea din viaţa profesională.
În plus faţă de aceste aspecte globale, în România, situaţia va deveni şi mai acută peste câţiva ani, având în vedere că numărul pensionarilor va creşte semnificativ odată cu atingerea vârstei de pensionare a “generaţiei decreţeilor” din comunism, cei născuţi după anul 1966. În acelaşi timp, capacitatea bugetului de stat de a susţine sistemul de pensii va fi sub presiune şi ca urmare a faptului că deficitul bugetar va trebui să fie redus, în timp ce cheltuielile pentru apărare, sănătate, învăţământ vor creşte, iar pentru investiţii publice ne vom putea baza într-o măsură mai mică pe fonduri europene.
În concluzie, nevoia de pensie facultativă va deveni foarte mare, motiv pentru care mă aştept să asistăm la o accelerare a creşterii pieţei. Cu siguranţă, factorii care pot contribui la o astfel de creştere sunt reprezentaţi de atenţia actorilor pieţei pentru această forma de economisire, îmbunătăţirea accesului la produse şi majorarea facilităţilor fiscale.
Cum se raportează românii la pensiile private facultative? În condiţiile în care sistemul public de pensii, bazat pe solidaritatea între generaţii (pay-as-you-go) se află într-o situaţie tot mai precară, agravată de evoluţiile demografice, ce pun în pericol capacitatea de a susţine în viitor un nivel mare al pensiilor pentru o populaţie tot mai îmbătrânită, care sunt factorii care ţin încă în loc reorientarea mai masivă a contributorilor la pensii către sistemele private?
Mihail Ion: Pensia este o nevoie viitoare, care este mai greu să fie conştientizată de către toţi şi mai ales să fie pusă într-o listă de priorităţi imediate când vine vorba de bugetul personal. În acelaşi timp, avantajele fiscale ale pensiilor facultative sau cele pe care le pot acorda participanţii la piaţă sunt modeste. Din aceste motive, cel puţin când vine vorba despre interesul contribuitorilor, nivelul de dezvoltare a pieţei pensiilor facultative a fost unul modest.
În ce măsură mai este suficient de stimulativă pentru a atrage noi participanţi deductibilitatea fiscală de doar 400 de euro pe an a contribuţiilor, atât pentru angajaţi, cât şi pentru angajatori, în condiţiile în care nu a mai fost majorată din 2009?
Mihail Ion: Cu siguranţă avantajele fiscale pot acţiona ca un catalizator pentru dezvoltarea atât de necesară a pieţei fondurilor de pensii facultative. Cu cât acestea sunt mai relevante, cu atât pot avea un aport mai mare la susţinerea dezvoltării pieţei. Bineînţeles că pe măsură ce salariile au crescut în România, nivelul de deductibilitate stabilit în 2009 nu mai este deloc relevant. La acel moment, deductibilitatea reprezenta aproximativ 7,5% din salariul mediu brut anual. În prezent, 400 euro reprezintă aproximativ 2,5% din salariu mediu brut, un nivel insuficient de relevant.
Ce nivel de deductibilitate fiscală consideraţi că ar fi necesar pentru a încuraja creşterea participării la pilonul 3 în prezent? Un proiect de act normativ viza o dublare a acesteia
Mihail Ion: Pentru a actualiza, în prezent, nivelul de deductibilitate anuală, ar fi nevoie de aproximativ 1200 euro.
O aşezare inspirată a deductibilităţii ar putea fi stabilirea acestui nivel relativ la salariul mediu brut, adică 7,5%, pentru a evita pe viitor scăderea din nou a importantei deductibilităţii fiscale, pe fondul creşterii salariilor, aşa cum s-a întâmplat în ultimii 15 ani.
S-a văzut vreun impact al îmbunătăţirii regimului fiscal al plăţilor către beneficiari începând cu 1 ianuarie 2014 (în sensul că baza de calcul pentru cota de impozit pe venit de 10% nu mai este întreaga sumă acumulată, ca până acum, ci doar câştigul obţinut prin investire de fondurile de pensii facultative, în plus faţă de contribuţiile virate)?
Mihail Ion: Un impact notabil poate fi obţinut prin creşterea deductibilităţii fiscale, adică un beneficiu imediat oferit participanţilor.
Ce provocări vedeţi din perspectivă investiţională pentru plasamentele pe care le pot face fondurile de pensii facultative?
Mihail Ion: Am menţionat mai devreme randamentele competitive obţinute, acestea au fost posibile pentru ca banii participanţilor sunt investiţi în acţiuni şi obligaţiuni, adică pot da acces participanţilor la sume mai mari pentru pensie în viitor pe seama profiturilor înregistrate de companiile listate sau dobânzilor plătite de stat sau alţi emitenţi de obligaţiuni.
Pe măsură ce activele fondurilor de pensii private (mai ales obligatorii) au crescut, dimensiunea universului investiţional, mai ales a pieţei de acţiuni, a început să devină insuficientă pentru a absorbi fluxurile de fonduri de pensiile private.
În consecinţă, marea provocare este dată de găsirea unor soluţii pentru extinderea universului investiţional local, în aşa fel încât acumularea pe termen lung a românilor în fonduri de pensii să contribuie la dezvoltarea economiei locale. În cazul în care acest lucru nu se va întâmpla, există riscul unor alocări din ce în ce mai mari ale activelor fondurilor de pensii în străinătate. Ar fi un lux pe care nu ni-l putem permite, ţinând seama de nevoia acută de investiţii pentru dezvoltarea economiei noastre şi creşterea nivelului de trai al populaţiei.
Ce îmbunătăţiri la nivelul legislaţiei şi reglementărilor în domeniu consideraţi că sunt necesare pentru a susţine mai bine dezvoltarea pieţei?
Mihail Ion: Pentru pensiile facultative, cea mai importantă modificare legislativă ar fi cea legată de deductibilitatea fiscală amintită anterior. Impactul bugetar reprezentat de pierderile de venituri la buget ar fi minimal, în timp ce efectul de antrenare asupra pieţei pensiilor private ar fi considerabil, povara viitoare asupra bugetului asigurărilor sociale ar fi însă mai mică, iar bani suplimentari economisiţi în scop de pensie s-ar întoarce în economie, generând un efect de antrenare general.
Tot când vine vorba de modificări legislative în privinţa pensiilor facultative, ar fi benefică posibilitatea aderării în integralitate printr-un flux digital, adică eliminarea necesitaţii participării unui agent de marketing persoană fizică în cazul distribuţiei agenţilor de marketing persoane juridice. În acest fel, economisirea în fonduri de pensii facultative ar fi pusă în condiţii de concurenţă egală cu deschiderea unui cont de brokeraj, aderarea la un fond de investiţii sau deschiderea unui depozit, toate acestea din urmă fiind posibile exclusiv digital.
Nu în ultimul rând, tot pentru accelerarea dezvoltării pieţei, participanţilor la piaţă ar trebui să li se permită să acorde mici stimulente participanţilor nou intraţi în sistemul de pensii facultative. Beneficii la achiziţia unui produs sunt oferite de către mulţi furnizori de bunuri sau servicii financiare şi ar fi potrivit ca acest lucru să fie valabil şi în cazul pensiilor. De exemplu, băncile ar putea să îşi susţină clienţii mai mult pentru a economisi în fonduri de pensii facultative, prin integrarea fondului într-un pachet cu produse bancare, pentru care se acordă diverse discounturi de preţ (de exemplu comision zero la contul curent).
Ce perspective sunt pentru randamente pe termen scurt, mediu si lung? Factori de influenţă, evoluţii
Mihail Ion: Ţinând seama de universul investiţional, adică, în principal, acţiuni şi obligaţiuni pe termen lung, perspectivele pe termen lung cu privire la randamente sunt atractive, pentru că aceste clase de active aduc randamente superioare. Efectele sunt benefice asupra participanţilor, concret aceştia pot obţine pensii semnificativ mai mari ca urmare a randamentelor obţinute de fondurile în care au investit.
Ce rezultate a avut Raiffeisen Asset Management în administrarea fondurilor de pensii facultative?
Mihail Ion: Suntem foarte bucuroşi cu privire la rezultatele investiţionale ale fondului de pensii facultative Raiffeisen Acumulare, a cărui performanţă a fost recunoscută la nivel de piaţă, fondul fiind premiat de mai multe ori de către BVB pentru cea mai bună performanţă investiţionala în ultimii 10 ani.
Am făcut o mică analiză asupra impactului pentru viitorii pensionari, comparând randamentul de la lansare până în prezent cu rata inflaţiei şi dobânda medie plătită de bănci clienţilor. Pe intervalul de timp de mai bine de 16 ani, am observat un randament al fondului aproape dublu faţă de câştigul din depozite sau rata inflaţiei, care, ipotetic, ar conduce la o pensie cu 70% mai mare decât depozitele bancare, atunci când extrapolăm pe o perioada de 30 ani evoluţia istorică menţionată.
De asemenea, suntem foarte bucuroşi pentru faptul că din ce in ce mai mulţi clienţi sunt ghidaţi de consilierii de clientele din agenţiile Raiffeisen Bank să înceapă economisirea pentru pensie facultativă. Succesul obţinut este legat de o abordare integrată asupra finanţelor personale, pentru că ambiţia noastră este să ne susţinem clienţii să îşi pună finanţele personale într-o formă mai sănătoasă. Pe lângă necesitate şi avantajele economisirii pentru pensie, clienţii au posibilitatea să efectueze diverse simulări în care să înţeleagă situaţia veniturilor viitoare după pensionare şi cum poate să fie îmbunătăţită prin participarea într-un fond de pensii. De asemenea, procesul de aderare este unul simplu, în mediul electronic, plăţile se fac automat, fără niciun efort din partea clienţilor.
În aceste coordonate, suntem mândri pentru faptul că observăm o accelerare a numărului de noi participanţi, de exemplu în 2023 aproape jumătate dintre participanţii noi în fonduri de pensii facultative sunt clienţii Raiffeisen Bank. Ne apropiem de un număr de 100.000 participanţi în fond, dar potenţialul este de câteva ori mai mare.
Puteţi ilustra ca exemplu, printr-un calcul estimativ, bazat pe randamente medii, şi în funcţie de perioada de contribuţie, ce pensie ar putea obţine un român care contribuie la un fond de pensii facultative cu 400 de euro (suma maximă deductibilă fiscal în prezent)
Mihail Ion: Pot da 2 exemple, deoarece diferenţele sunt însemnate, chiar dacă între perioadele de acumulare, variaţia este de 10 ani.
Ambele exemple iau în considerare o perioadă de încasare de 10 ani* şi o contribuţie de 165 lei (echivalentul lunar al celor 400 de euro/anual), cu un randament de 6% (randamentul de 6% este ipotetic, nu ia in considerare randamente istorice ale fondului şi nu reprezintă o estimare sau o garanţie a performanţelor viitoare).
*Disclaimer: Perioada de încasare a pensiei facultative (pilonul III) reprezintă perioada de încasare a activului personal net. Legislaţia în vigoare prevede încasarea activului personal net într-o singură tranşă sau eşalonat, pe parcursul a maxim 60 de luni. Simulările privind perioada de încasare a pensiei facultative mai mari de 5 ani, sunt doar cu titlu de exemplu.
Exemplul 1:
Perioada de acumulare: 40 ani
Perioada potenţială de încasare: 10 ani
Pensia facultativă: 2.738 lei
Contribuţie personală 79.200 lei + Randament ipotetic 249.396 lei = Suma totală acumulată 328.596 lei
Exemplul 2
Perioada de acumulare: 30 ani
Perioada potenţială de încasare: 10 ani
Pensia facultativă: 1.381 lei
Contribuţie personală 59.400 lei + Randament ipotetic 106.345 lei = Suma totala acumulata 165.745 lei
(Articol susţinut de Raiffeisen Bank)
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
