În contextul în care în anul 2022 s-a instituit Sistemul naţional privind monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri RO e-Transport şi totodată s-au reglementat sancţiuni semnificative pentru nerespectarea regulilor aferente, se pune întrebarea cât de propoţionale sunt acestea în raport de scopul urmărit?
Acest sistem a avut ca principal scop reducerea decalajului fiscal rezultat din evaziunea şi frauda fiscală şi a impactului negativ al acestora asupra nivelului încasărilor la bugetul statului.
Prin acest sistem s-a urmărit monitorizarea transporturilor rutiere pe teritoriul naţional ale bunurilor cu risc fiscal ridicat (de regulă cele în care statul a avut dificultăţi de a încasa TVA-ul aferent, precum: legume, fructe, băuturi, îmbrăcăminte, etc) şi transporturile rutiere internaţionale de bunuri (indiferent dacă aveau sau nu risc comercial, dacă acestea aveau o masă brută totală mai mare de 500 kg sau o valoare totală mai mare de 10.000 lei).
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
La momentul instituirii Sistemului RO e-Transport (prin OUG Nr. 41/2022) s-au prevăzut amenzi de la 10.000 de lei la 50.000 de lei în cazul persoanelor fizice, respectiv de la 20.000 de lei la 100.000 de lei în cazul persoanelor juridice, precum şi confiscarea contravalorii bunurilor nedeclarate.
Aplicarea acesor sancţiuni a fost amânată succesiv, întrând în vigoare la data de 1 Iulie 2024 pentru faptele săvârşite şi constatate începând cu această dată.
Urmarea imediată a fost aceea că organele constatatoare au început să aplice sancţiunile, însă în practică au apărut diverse situaţii în care au fost sancţionate şi persoane de bună-credinţă, care fie nu au săvârşit faptele cu vinovăţie (de exemplu, transportatorul nu a anunţat beneficiarul despre încărcarea mărfurilor si începerea transportului, astfel încât acesta din urmă să îl raporteze) fie au fost sancţionate pentru fapte anterioare datei de 1 Iulie 2024, etc.
Ca efect al aplicării respectivelor sancţiuni, instanţele judecătoreşti au fost asaltate de plângeri împotriva acestora, iar una dintre apărările comune ale reclamanţilor a fost aceea a caracterului vădit dispropoţionat al respectivelor măsuri.
Din practica judecătorească existentă până la acest moment, s-a putut observa că deşi amenzile aplicate au fost de regulă cele minime, sancţiunea complementară le-a depăşit uneori exponenţial, ajungând şi la valori de câteva milioane de lei.
Astfel se pune întrebarea cât de propoţionale sunt aceste sancţiuni în raport de scopul urmărit?
În primul rând, trebuie remarcat faptul că în ceea ce priveşte sancţiunea amenzii, în domeniul RO E-Transport legea nu oferă posibilitatea achitării acesteia la jumătate în termen de 15 zile de la aplicare, aşa cum este regula în materia contravenţiilor.
În al doilea rând, organul constatator nu are lăsată de lege puterea de apreciere asupra aplicării sau nu a sancţiunii complementare a confiscării contravalorii bunurilor nedeclarate, acesta fiind obligat să o aplice indiferent dacă sancţiunea principală este aceea a unui simplu avertisment sau cea a amenzii.
În mod logic, echitabil, sancţiunea complementară ar trebui să aibă un caracter subsecvent şi implicit un impact mai mic decât sancţiunea principală, însă în domeniul RO E-Transport sancţiunea complementară tinde să fie cea principală, având un impact semnificativ asupra patrimoniului celor sancţionaţi.
Or, în contextul în care amenda nu se poate achita la jumătate şi se confiscă automat contravaloarea transportului, în mod evident aceste sancţiuni ies din perimetrul propoţionalităţii şi al echităţii, nefiind corelate întradevăr cu scopul pe care îl urmăreşte sistemul RO E-Transport.
Astfel, importantă şi intereseantă va fi optica Curţii Constituţionale care va analiza excepţia/excepţiile de neconstituţionalitate ce vor fi ridicate în procesele aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti.
În anticiparea sanselor mari de a fi pronunţată o soluţie de neconstituţionalitate, Guvernul a lansat recent în dezbatere publică un proiect prin care se modifică regimul sancţionator al confiscării, aceasta urmând a se dispune gradual, respectiv 15% din valoarea bunurilor nedeclarate la prima abatere, 50% din valoarea bunurilor nedeclarate la a doua abatere, respectiv confiscarea valorii integrale a bunurilor nedeclarate la a treia abatere.
Problema care se pune este aceea că măsura confiscării în forma actuală a produs şi încă produce efecte juridice, iar cei ce au achitat şi nu au contestat măsura vor rămâne cu o pagubă semnficiativă. Cei care nu au achitat şi au contestat, în măsura în care va opera modificarea anterior menţionată, vor beneficia de legea mai favorabilă, deci inclusiv de respectivul sistem gradual.
În concluzie, raportat la forma actuală a arhitecturii regimului sancţionator al nerespectării regulilor sistemului RO E-transport, în mod evident se poate observa cu obiectivitate că această are un caracter dispropoţionat şi inechitabil. În forma propusă şi lansată în dezbatere publică, cu sistemul gradual al aplicării măsurii confiscării, se temperează puţin caracterul dispropoţionat al acesteia, însă opinăm că oportun ar fi fost şi ca această sancţiune complementară să devină opţională pentru organul constatator, ci nu obligatorie, astfel încât în raport de particularităţile fiecărui caz să poată fi aplicată sau nu.
Nu trebuie uitat că principalul scop al fiecărei sancţiuni este acela preventiv şi doar în subsidiar unul punitiv, iar orice măsură trebuie să fie fundamentată pe echilibru, proporţionalitatea reprezentând punctul comun în care se întâlnesc atât interesele statului, cât şi drepturile persoanei vizate de respectiva sancţiune.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
