„Tinerii români sunt predispuşi la comportamente de risc” este concluzia unui studiu recent realizat de MedLife. În prezent, 1 din 5 tineri activi sexual a declarat că nu foloseşte nicio metodă de protecţie, iar 2 din 10 respondenţi nu cunosc efectele pe termen lung ale infecţiilor şi bolilor cu transmitere sexuală (BTS).
„Educaţia sexuală este un proces continuu care ar trebui să înceapă de la o vârstă fragedă şi să fie adaptată în funcţie de stadiile de dezvoltare şi înţelegere ale copilului”, este de părere Mădălina Simion, psiholog în cadrul MedLife. Şi pentru că este esenţial ca părinţii să creeze un mediu deschis şi de încredere, în care copiii să se simtă confortabil să discute despre orice subiect legat de sexualitate, specialista a creionat un mini-ghid menit să-i ajute pe adulţi să vorbească deschis cu copiii lor în funcţie de vârstele celor mici.
Studiul realizat la cererea MedLife a scos la iveală informaţia potrivit căreia doar 1% dintre cei intervievaţi au putut identifica corect toate modalităţile prin care se pot transmite BTS/ITS. În ceea ce priveşte modalităţile de protecţie, mai puţin de un sfert dintre tinerii chestionaţi (22%) au menţionat corect cele două modalităţi cheie de protecţie împotriva BTS/ITS (prezervativul şi abstinenţa). Şi totul pleacă de la educaţia sexuală, considerat încă un subiect tabu în societatea românească,
Educaţia sexuală la vârsta preşcolară (2-5 ani)
11 septembrie - Maratonul Impactul fiscalitații în economie. Parteneri: ARB, CEC Bank, CITR.
24 septembrie - Eveniment News.ro – ROINVEST - Ediția a V-a Parteneri: ARB, CEC Bank, ROCA, TeraPlast
30 septembrie - Eveniment Profit.ro E-Commerce – Provocările creșterii pe o piață cu concurență tot mai dură - Ediția a V-a - Parteneri: CEC Bank, ContentSpeed
7 octombrie - Eveniment Profit Energy.forum - Ediția a VIII-a. Parteneri: Raiffeisen Bank
La această vârstă, educaţia sexuală se concentrează pe învăţarea denumirilor corecte ale părţilor corpului, inclusiv ale organelor genitale. Este important ca părinţii să răspundă la întrebările copiilor într-un mod simplu şi sincer, fără a induce ruşine sau jenă.
„În perioada preşcolară, copiii sunt extrem de curioşi şi încep să exploreze lumea din jurul lor, inclusiv propriul corp. Este esenţial ca părinţii să folosească denumiri corecte şi anatomice pentru toate părţile corpului, inclusiv pentru organele genitale. De exemplu, termeni precum „penis” şi „vulvă” ar trebui utilizaţi în locul unor eufemisme sau porecle. Acest lucru ajută la crearea unei baze de cunoştinţe corecte şi la evitarea confuziilor ulterioare”, a explicat Mădălina Simion, psiholog MedLife.
Educaţia sexuală la vârsta şcolară (6-9 ani)
În această perioadă, copiii pot începe să înţeleagă concepte mai complexe, cum ar fi diferenţele dintre sexe şi bazele reproducerii. Este esenţial să se discute despre respectul pentru propriul corp şi pentru corpul altora, precum şi despre limite şi consimţământ.
„La această vârstă, copiii sunt capabili să înţeleagă mai bine diferenţele biologice dintre băieţi şi fete. Părinţii şi educatorii ar trebui să explice aceste diferenţe într-un mod clar şi ştiinţific, folosind termeni corecţi şi adecvaţi vârstei. De exemplu, pot fi explicate diferenţele anatomice şi rolurile diferitelor organe în reproducere. Este important să se ofere informaţii simple şi corecte despre procesul de reproducere. De exemplu, părinţii pot explica că un bebeluş începe să crească atunci când o celulă de la mamă (ovulul) se întâlneşte cu o celulă de la tată (spermatozoid). Aceste explicaţii ar trebui să fie adaptate nivelului de înţelegere al copilului şi să fie oferite fără a induce ruşine sau jenă”, a spus psihologul.
Educaţia sexuală la pre-adolescenţă (10-12 ani)
Pe măsură ce copiii se apropie de pubertate, este important să le oferim informaţii detaliate despre schimbările fizice şi emoţionale care vor avea loc. Discuţiile ar trebui să includă şi aspecte legate de relaţii sănătoase, igienă personală şi importanţa comunicării deschise.
„Copiii trebuie să fie pregătiţi pentru schimbările fizice care apar în timpul pubertăţii. Acestea includ creşterea în înălţime, dezvoltarea caracteristicilor sexuale secundare (cum ar fi dezvoltarea sânilor la fete şi creşterea părului facial la băieţi), şi modificările în structura corporală. Fetele trebuie să înţeleagă ce este menstruaţia, de ce se întâmplă şi cum să gestioneze igiena menstruală. Este important ca aceste informaţii să fie oferite într-o manieră deschisă şi pozitivă. Băieţii trebuie să fie informaţi despre ejaculare şi poluţiile nocturne, pentru a înţelege că acestea sunt fenomene normale şi sănătoase. Pubertatea aduce cu sine şi schimbări hormonale care pot cauza fluctuaţii emoţionale. Este esenţial ca părinţii să explice că aceste sentimente sunt normale şi să încurajeze copiii să-şi exprime emoţiile”, a spus Mădălina Simion.
Educaţia sexuală la adolescenţă (13+ ani)
În această etapă, educaţia sexuală ar trebui să fie foarte cuprinzătoare, incluzând informaţii despre contracepţie, prevenirea bolilor cu transmitere sexuală, consimţământ, şi relaţii sănătoase. Adolescenţii trebuie să fie încurajaţi să pună întrebări şi să caute informaţii de la surse de încredere.
„În această etapă, educaţia sexuală trebuie să fie cuprinzătoare şi să acopere o gamă largă de subiecte esenţiale pentru sănătatea şi bunăstarea lor. Părinţii şi educatorii joacă un rol crucial în furnizarea acestor informaţii şi în sprijinirea adolescenţilor în căutarea unor surse de încredere. În ceea ce priveşte contracepţia, este important ca adolescenţii să fie informaţi despre diferitele tipuri de contraceptive disponibile. De exemplu, metodele de barieră, cum ar fi prezervativele masculine şi feminine, sunt esenţiale nu doar pentru prevenirea sarcinilor nedorite, ci şi pentru protecţia împotriva bolilor cu transmitere sexuală (BTS). De asemenea, trebuie discutate contraceptivele hormonale, cum ar fi pilulele contraceptive, plasturii, inelele vaginale, injecţiile şi dispozitivele intrauterine (DIU). Adolescenţii trebuie să înţeleagă cum funcţionează fiecare metodă, avantajele şi dezavantajele lor, precum şi eficienţa acestora. Este esenţial să subliniem importanţa utilizării corecte şi consecvente a contraceptivelor şi să oferim informaţii despre accesibilitatea acestora, cum ar fi locurile unde pot fi obţinute, inclusiv clinici de sănătate şi farmacii. Prevenirea BTS este un alt aspect crucial. Adolescenţii trebuie să fie informaţi despre cele mai comune BTS, precum HIV/ SIDA, gonoree, chlamydia, herpes genital, HPV şi sifilis, şi să înţeleagă simptomele şi consecinţele pe termen lung ale acestora. Este esenţial să explicăm modurile în care se transmit BTS şi să subliniem importanţa utilizării prezervativelor şi a testării regulate. Adolescenţii trebuie să ştie unde şi cum pot fi testaţi pentru BTS şi să înţeleagă importanţa tratamentului prompt şi adecvat”, a specificat Mădălina Simion.
Discuţii despre sex cu mama sau cu tatăl?
Abordarea educaţiei sexuale în familie ar trebui să fie un efort comun şi colaborativ între ambii părinţi, indiferent de sexul copilului, este de părere psihologul MedLife. Atunci când ambii părinţi sunt implicaţi în discuţii despre educaţia sexuală, se asigură o abordare consistentă şi coerentă. Copilul primeşte mesaje similare şi nu se creează confuzii sau contradicţii. Implicarea ambilor părinţi demonstrează importanţa comunicării deschise şi a partajării responsabilităţilor. Acest lucru poate încuraja copilul să discute deschis şi să se simtă confortabil să abordeze subiecte sensibile cu ambii părinţi. Este adevărat însă că mamele pot avea o influenţă semnificativă în explicarea aspectelor legate de dezvoltarea feminină, cum ar fi menstruaţia şi schimbările hormonale, iar experienţele personale pot oferi un context valoros. Este important ca şi taţii să fie implicaţi, pentru a arăta că subiectele legate de sexualitate nu sunt tabu şi pot fi discutate deschis în familie. Taţii pot juca un rol crucial în explicarea schimbărilor fizice şi emoţionale care apar în timpul pubertăţii la băieţi.
„Dacă un părinte se simte mai confortabil sau are mai multe cunoştinţe pe anumite subiecte, poate prelua iniţiativa, dar implicarea ambilor părinţi rămâne ideală. Uneori, unul dintre părinţi poate fi mai receptiv la momentul în care copilul pune întrebări. În aceste cazuri, este important ca părintele disponibil să răspundă sincer şi deschis, iar ulterior să se asigure că şi celălalt părinte este informat despre discuţie. Părinţii ar trebui să discute între ei despre cum vor aborda subiectele legate de educaţia sexuală, pentru a se asigura că sunt pe aceeaşi lungime de undă şi că oferă informaţii coerente şi corecte. Încurajarea şi susţinerea reciprocă sunt esenţiale”, a subliniat psihologul.
Educaţia sexuală previne sarcinile nedorite şi bolile cu transmitere sexuală
Şi dacă vă întrebaţi ce rost are educaţia sexuală, în afară de a oferi tinerilor informaţiile necesare pentru a înţelege şi a gestiona schimbările fizice şi emoţionale pe care le experimentează în timpul pubertăţii şi adolescenţei, ei bine, sunt mai multe beneficii de cât aţi putea crede.
„Un aspect crucial este prevenirea sarcinilor nedorite şi a bolilor cu transmitere sexuală (BTS). Prin educaţia sexuală, tinerii învaţă despre diferitele metode de contracepţie şi importanţa utilizării prezervativelor pentru a se proteja atât pe ei înşişi, cât şi pe partenerii lor. De asemenea, li se oferă informaţii despre testare şi tratament pentru BTS, ceea ce contribuie la reducerea riscurilor de complicaţii pe termen lung şi la promovarea sănătăţii publice. Educaţia sexuală joacă, de asemenea, un rol vital în dezvoltarea unor relaţii sănătoase şi respectuoase. Tinerii învaţă despre consimţământ, respect reciproc şi comunicare eficientă, aspecte esenţiale pentru construirea unor relaţii bazate pe încredere şi empatie. Aceste abilităţi sunt fundamentale nu doar pentru relaţiile romantice, ci şi pentru interacţiunile sociale în general”, a argumentat Mădălina Simion.
Un alt beneficiu al educaţiei sexuale este reducerea stigmatizării şi a ruşinii asociate cu sexualitatea. Prin furnizarea de informaţii corecte şi deschise, tinerii sunt încurajaţi să-şi accepte şi să-şi înţeleagă propria sexualitate, ceea ce contribuie la dezvoltarea unei imagini de sine pozitive şi sănătoase. De asemenea, educaţia sexuală poate ajuta la identificarea şi prevenirea abuzurilor sexuale, oferind tinerilor cunoştinţele necesare pentru a recunoaşte comportamentele inadecvate şi pentru a căuta ajutor.
Din grijă pentru tineri, MedLife a lansat un program de educaţie sexuală cu obiective pe termen lung, vizând creşterea gradului de informare şi responsabilizare în ceea ce priveşte sănătatea sexuală a tinerilor din ţara noastră. În cadrul programului, compania a lansat şi două pachete de analize pentru depistarea BTS-urilor: Testat e Hot (de bază şi extins), concepute special pentru a răspunde nevoilor de sănătate sexuală ale femeilor şi bărbaţilor, indiferent de vârstă.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
