Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, îi răspunde procurorului general Augustin Lazăr, care a criticat dur modificările aduse în Parlament legilor justiţiei. Referindu-se la amendamentul la Legea 303/2004 privind introducerea controlului ierarhic superior asupra procurorilor, inclusiv din partea ministrului Justiţiei, Tudorel Toader a declarat, sâmbătă, la Antena 3, că acesta "preia regula de rang constituţional conform căreia procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiţiei", susţinând că ministrul "nu interferează în activitatea de urmărire penală", însă poate cere explicaţii procurorilor legate de un dosar. De asemenea, Toader a spus că este de discutat dacă nu ar fi normal ca Ministerul Justiţiei să devină ordonator de credite şi pentru bugetul Ministerului Public, declaraţie ce a generat noi critici ale Parchetului, care consideră că ar fi o gravă atingere adusă independenţei justiţiei.
Ministerul Public: Ideea preluării gestionării bugetului Ministerului Public de către Ministerul Justiţiei înseamnă o gravă atingere adusă independenţei justiţiei
Ministerul Public spune că independenţa financiară este o componentă esenţială a independenţei Justiţiei, care nu trebuie să aibă niciun fel de dependenţă faţă de o altă putere a statului şi că ideea preluării gestionării bugetului Ministerului Public de către Ministerul Justiţiei înseamnă o gravă atingere adusă acestei independenţe. Ministerul Public răspunde astfel ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, care a declarat sâmbătă că este de discutat dacă nu ar fi normal ca Ministerul Justiţiei să devină ordonator de credite şi pentru bugetul Ministerului Public.
Într-un comunicat de presă transmis sâmbătă, în urma declaraţiilor ministrului Justiţiei, Ministerul Public spune că independenţa financiară este o componentă esenţială a independenţei Justiţiei, care nu trebuie să aibă niciun fel de dependenţă faţă de o altă putere a statului şi că nu a fost niciodată dependent financiar de alte instituţii, iar schimbarea acestei situaţii ar demonstra dorinţa de punere sub control a procurorilor.
"În acest context, conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie îşi manifestă îngrijorarea cu privire la independenţa procurorului, ideea preluării gestionării bugetului Ministerului Public de către Ministerul Justiţiei însemnând o gravă atingere adusă acestei independenţe. Dacă ministrul justiţiei - om politic sau membru al unui guvern politic - devine ordonator de credite al bugetului Ministerului Public, se creează posibilitatea controlării activităţii procurorilor prin subfinanţarea sistemului, a unor structuri din cadrul acestuia sau direcţionarea discreţionară a resurselor financiare", arată Ministerul Public.
Instituţia mai spune că cele trei bugete ale Ministerului Public - PICCJ, DNA, DIICOT - nu pot fi gestionate operativ împreună cu cel al Ministerului Justiţiei, pentru că ar determina o sufocare financiară, respectiv, blocarea activităţii parchetelor.
"Invocarea faptului că Ministerul Justiţiei este ordonator de credite pentru bugetul instanţelor nu reprezintă un argument, în condiţiile în care Consiliul Superior al Magistraturii şi reprezentanţii instanţelor de judecată au solicitat, în mod constant, gestionarea bugetelor instanţelor de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, invocând acelaşi considerent al independenţei financiare. Conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cunoaşte nevoile financiare ale structurilor de parchet, priorităţile de acţiune pentru combaterea fenomenului infracţional, fiind astfel imperios necesar ca gestionarea bugetului să fie făcută de reprezentanţii Mininisterului Public, pentru asigurarea unei funcţionări eficiente a parchetelor şi a combaterii criminalităţii", mai spune Ministerul Public
În ceea ce priveşte declaraţiile ministrului Justiţiei privind controlul activităţii procurorului în activitatea de urmărire penală, Ministerul Public spune că în legislaţia actuală există mecanisme de verificare şi control care nu sunt considerate imixtiuni, spre deosebire de o eventuală intervenţie a ministrului Justiţiei, care ar avea un astfel de caracter.
Tudorel Toader: Ministrul Justiţiei nu interferează în activitatea de urmărire penală, însă poate cere explicaţii legate de un dosar
”Proiectul de lege preia regula de rang constituţional potrivit căreia procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiţiei. Ministrul Justiţiei nu interferează în activitatea de urmărire penală, însă poate să întrebe, de exemplu, cum se explică faptul că faţă de un înalt demnitar se începe urmărirea penală, demnitarul este suspendat din funcţie, apoi, o lungă perioadă de timp nu se mai efectuează niciun act de urmărie penală", a afirmat, sâmbătă, Tudorel Toader.
El a mai spus că este de discutat, de asemenea, dacă nu ar fi normal ca Ministerul Justiţiei să devină ordonator de credite şi pentru bugetul Ministerului Public.
"În condiţiile în care avem un număr de judecători aproape dublu faţă de numărul procurorilor, în condiţiile în care Ministerul Justiţiei este ordonator de credite doar pentru bugetul instanţelor, pentru o administare unitară a activităţii judiciare, este de discutat dacă nu ar fi normal ca Ministerul Justiţiei să devină ordonator de credite şi pentru bugetul procurorilor”, a adăugat ministrul Tudorel Toader.
Printre cele mai importante modificări adoptate la Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor se numără interdicţia pentru preşedintele României de a refuza numirea procurorilor şi judecătorilor simpli, introducerea controlului ierarhic superior, inclusiv din partea ministrului Justiţiei, asupra procurorilor şi statuarea obligativităţii pentru magistraţi de a depune anual declaraţii pe propria răspundere că nu sunt agenţi acoperiţi ai serviciilor secrete, iar rolul verificării acestor declaraţii revine comisiilor parlamentare de control al SRI şi SIE.
De asemenea, joi, Comisia parlamentară specială pentru legile Justiţiei a votat înfiinţarea unei secţii de investigare a unor infracţiuni din Justiţie, care va funcţiona în cadrul Parchetului General şi va avea drept competenţe exclusive efectuarea urmăririi penale pentru infracţiunile de corupţie şi infracţiunile contra înfăptuirii justiţiei săvârşite de procurori şi judecători.
Procurorul general Augustin Lazăr spune că a hărţui procurorii, a-i pune într-o stare defensivă, a-i ameninţa cu răspunderi juridice disproporţionate faţă de eventualele greşeli profesionale făcute, a asimila ipso facto o decizie judecătorească de achitare a unui inculpat cu o culpă profesională, a transforma parchetul într-o verigă slabă aflată între poliţie şi instanţe judecătoreşti, a supune procurorii controlului unui organism executiv, eminamente politic, aşa cum este Ministerul Justiţiei, condus de un ministru al justiţiei numit politic şi cu agendă politică înseamnă, pe scurt, a încălca de o manieră gravă principii fundamentale ale statului de drept.
Ministerul Public nu va abdica nici de la independenţă şi nici de la fermitate, mai spune Lazăr, precizând că răspunde astfel tuturor întrebărilor opiniei publice, tentativelor unor puteri ale statului de a lipsi procurorii români de independenţă, pe căi dubioase, prin proiecte şi proceduri parlamentare viciate ori prin manopere dolosive puse la cale în cercuri politice cu interese împotriva înfăptuirii justiţiei penale.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
