Ministrul Jutiţiei, Tudorel Toader, consideră că decizia Curţii Cosntituţionale privind conflictul cu preşedintele ţării ”nu adaugă nimic la Constituţie, nu schimbă nimic din arhitectura statului de drept” şi ”nu schimbă nimic din raporturile stabilite de Constituţie între autorităţile care au fost în conflict”. Toader consideră că în urma deciziei ”a câştigat statul de drept” şi s-a făcut ”o absolut necesară delimitare între competenţele pe stat constituţional pe care le au cele două părţi care au fost parte la respectivul conflict”.
Prezent la un eveniment în Arad, Tudorel Toader a fost întrebat, vineri, într-o conferinţă de presă, ce crede că a câştigat Justiţia în urma deciziei Curţii Constituţionale pe tema conflictului dintre minsitrul Justiţiei şi preşedintele republicii.
”Curtea a statuat, a stabilit, că părţile respectivului conflict, vorbim la trecut, au fost ministrul Justiţiei, pe de o parte, preşedintele republicii, pe de altă parte. Până la urmă, eu nu aş spune că cineva a câştigat, cineva a pierdut, aş spune că decizia, am citit-o şi eu cu atenţie, decizia nu adaugă nimic la Constituţie, nu schimbă nimic din arhitectura statului de drept. Decizia nu schimbă nimic din raporturile stabilite de Constituţie între autorităţile care au fost în conflict, decizia, şi vă spun în cunoştinţă de cauză, cu deplină convingere, decizia clarifică, deci nu adaugă şi nu modifică nimic, decizia clarifică raporturile dintre cele două părţi care s-au aflat în conflict. Decizia până la urmă dezleagă competenele constituţionale pe care le are preşedintele republicii în baza art. 94 din Constituţie şi competenţele, tot de rang constituţional, pe care le are ministrul Justiţiei în baza unui articol 132 din Constituţie. S-a făcut o absolut necesară delimitare între competenţele pe stat constituţional pe care le au cele două părţi care au fost parte la respectivul conflict”, a spus Toader.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Ministrul a adăugat că art. 132 din Constituţie iniţial avea numerotarea 131, dar când s-a revizuit Constituţia în 2003 ”conţinutul lui 131 nemodificat a devenit conţinutul lui 132 actual, adică din 2003 până în prezent”.
”Era necesară această clarificare a raportului constituţional în care se află Ministerul Public faţă de preşedintele republicii pe de o parte, faţă de ministrul Justiţiei pe de altă parte. Independenţa judecătorilor nu o schimbă nimeni, nici ministrul, nici preşedintele, nici decizia Curţii Constituţionale. Procurorii au fost şi rămân independenţi în instrumentarea cauzelor. Niciun ministru, că oi fi eu sau altcineva, nu s-a dus vreodată şi nu se va duce în baza acelei autorităţi pe care o are ministrul să întrebe un procuror despre modul de soluţionare a unei cauze (...) prin urmare această competenţă funcţională de exercitare a urmăririi penale nu a fost nici într-un fel modificată prin decizia Curţii Constituţionale”, a spus Toader.
El a concluzionat că în urma deciziei ”a câştigat, dacă vreţi, statul de drept”.
”Am spus şi repet, decizia aceasta, foarte explicită, mai pune o temelie la fundamentele statului de drept din România”.
Ministrul i-a îndemnat pe ziarişti să citească decizia Curţii, afirmând că ”este un exerciţiu de înţelegere”.
Întrebat ce ar trebui să se întâmple după publicarea motivării Curţii, el a răspuns: ”Mă aştept să respectăm legea, Constituţia, deciziile Curţii Constituţionale (...) De fiecare dată am spus că nu există şi nu trebuie să existe un termen în Constituţie, nu există şi nu trebuie să existe vreun termen în decizia Curţii Constituţionale, în care preşedintele să-şi exercite obligaţia. Potrivit art. 147 din Constituţie, orice decizie este obligatorie (...), produce efecte de la data publicării în Monitorul Oficial. Prin urmare, efectele sunt de la data publicării în Monitorul oficial”.
Toader crede că ”ar fi fost o mare greşeală să fie un termen” pentru preşedinte.
”Eu ştiu că în spaţiul public s-a vorbit despre necesitatea acelui termen (...) Dacă ar exista un termen, o excepţie de la regula că toate produc efect de la data publicării, ar însemna să îi dai uneia dintre părţi un termn în care să rămâi, să permiţi menţinerea părţilor în blocaj, să menţii conflictul juridic de natură constrituţională”, a mai declarat ministrul Justiţiei.
În 30 mai, Curtea Constituţională a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între ministrul Justiţiei şi preşedintele Klaus Iohannis, generat de refuzul şefului statului de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kövesi. CCR a stabilit că, pentru soluţionarea acestui conflict, preşedintele urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al DNA.
Joi, Curtea Constituţională a publicat motivarea deciziei privind revocarea Laurei Codruţa Kovesi de la conducerea DNA
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
