Reprezentantul Preşedinţiei la şedinţa CCR pe tema revocării lui Kovesi: Nu poate fi vorba de un conflict juridic de natură constituţională între preşedinte, cu atribuţii explicitate în Constituţie şi ministrul Justiţiei, cu atribuţii prevăzute într-o lege

Reprezentantul Preşedinţiei la şedinţa CCR pe tema revocării şefei DNA Laura Codruţa Kovesi, consilierul prezidenţial Simina Tănăsescu, a invocat inadmisibilitatea sesizării Guvernului privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţionlă între preşedinte şi ministrul Justiţiei ca parte a Guvernului. Ea a spus că nu poate fi vorba de un conflict juridic de natură constituţională între preşedinte, care are atribuţii explicitate în Constituţie şi ministrul Justiţiei, care îşi are atribuţiile prevăzute într-o lege.

" Simpla nominalizare a unei autorităţi publice în constituţie nu face din aceasta o autoritate care să aibă explicate atribuţiile ce i revin in textul constituţional. Din acest punct de vedere nu poate fi vorba de un conflict juridic de natură constituţională între preşedintele României care are atribuţii explicitate in Constituţie şi ministrul justiţiei care îşi are atribuţiile prevăzute într-o lege", a declarat Simina Tănăsescu.

Ea a explicat că atunci când vorbim de autorităţi publice constituţionale în sensul jurisprudenţei dezvoltate de Curtea Constituţională, "vorbim de acele autorităţi care îşi au atribuţiile explicitate in textul constituţional", pentru a putea vorbi de un conflict juridic de natură constituţională.

Evenimente

28 noiembrie - Profit Financial.Forum

"Ministrul justiţiei este un înalt demnitar al statului român. Este conducătorul unui minister, parte componentă a guvernului care e un organ colectiv. Autoritatea de rang constituţional care îşi are atribuţiile explicitate in Constituţie rămâne guvernul, nu ministerul justiţiei şi nu ministru justiţiei. El este o autoritate publică, neindoit, dar nu o autoritate publică de rang constituţional", a explicat consilierul prezidenţial.

"Nu are cum să existe conflict juridic de natură constituţională nici pe capătul de cerere subsidiară pentru că între preşedintele României şi guvernul României în speţa aceasta nu există raport juridic, nu s a întâmplat nimic între şeful statului şi guvern cu privire la chestiunea în discuţie", a mai argumentat Tănăsescu.

"Sesizarea nu vizează un conflict, pentru că nu e niciun conflict", a conchis ea.

Tănăsescu a invocat articolul 54 alineatul 1 din Legea de organizare judiciară, care arată care sunt atribuţiile fiecăreia dintre cele trei autorităţi implicate în această procedură.

'Ministrul a realizat o propunere, Consiliul superior al magistraturii a vizat, preşedintele a dat un răspuns. Fiecare dintre cele trei autorităţi s a manifestat în limitele atribuţiilor stabilite prin art 54 alin 1", a adăugat ea.

În opinia reprezentantului Preşedinţiei, "preşedintele a răspuns printr-un act administrativ, chiar dacă nu e decret e un act administrativ care este cenzurabil in contenciosul administrativ".

"Cu ocazia cenzurării in contencios administrativ a acestui act poate fi cenzurat şi actul premergător, acela declanşator al propunerii, propunerea altfel, în sine, ea nici nefiind un act administrativ, neputând fi cenzurată în faţa instanţelor ci putând fi atacată doar împreună cu actul final", a susţinut ea.

Conform Siminei Tănăsescu, "în măsura în care ar exista dubii legate de legalitatea ori de oportunitatea - căci instanţele de contencios administrativ pot verifica şi condiţiile exercitării oportunităţii nu oportunitatea in conţinutul său - astfel de aspecte sunt de competenţa unei alte autorităţi, nu a jurisdicţiei constituţionale".

Urmărește-ne și pe Google News

Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.