Preşedintele Curţii Constituţionale a României, Marian Enache, a afirmat, după o întâlnire cu preşedintele CJUE, Koen Lenaerts, că ”nu se pune problema unui conflict sau a unei ierarhii între ordinea juridică constituţională naţională şi ordinea juridică europeană, fiind vorba, de fapt, despre o compatibilizare şi o complementaritate a celor două ordini juridice, ambele fiind acceptate în plan naţional”.
Preşedintele Curţii Constituţionale a României, Marian Enache, s-a întâlnit, vineri, la sediul instituţiei, cu preşedintele Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, Koen Lenaerts, şi cu Octavia Spineanu-Matei, judecător din partea României la CJUE. De asemenea, cei doi preşedinţi au participat la conferinţa ”Evoluţia dreptului Uniunii Europene – Dialogul între Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi Curţile Constituţionale”, organizată de Institutul Naţional al Magistraturii.
”Discuţiile celor doi oficiali s-au concentrat pe aspecte legate de cooperarea instituţională dintre cele două curţi în sensul consolidării dialogului judiciar, o bază pentru perspectiva unor noi relaţii între cele două instanţe, întrevederea fiind apreciată ca deosebit de utilă pentru toate părţile”, se arată într-un comunicat de presă transmis de CCR.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Preşedintele CCR, Marian Enache, a arătat că instanţa constituţională din România marchează o etapă nouă a dialogului judiciar cu Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, iar întâlnirea poate constitui un punct de plecare în acest proces, prin intensificarea relaţiilor şi a comunicării, respectiv a unui dialog bazat pe bună-credinţă şi respect reciproc.
Potrivit acestuia, prin constituirea Uniunii Europene, a apărut un alt tip de diplomaţie, în afara celor tradiţionale, guvernamentale şi parlamentare, şi anume diplomaţia judiciară, ale cărei metode de implementare le constituie dialogul şi procedurile judiciare, care contribuie la menţinerea stabilităţii juridice în spaţiul comun al Uniunii Europene.
”Preşedintele instanţei române a subliniat că nu se pune problema unui conflict sau a unei ierarhii între ordinea juridică constituţională naţională şi ordinea juridică europeană, fiind vorba, de fapt, despre o compatibilizare şi o complementaritate a celor două ordini juridice, ambele fiind acceptate în plan naţional, de la momentul aderării la Uniunea Europeană”, se menţionează în comunicat.
La rândul său, preşedintele Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, Koen Lenaerts, a susţinut că întâlnirea se înscrie pe coordonatele dialogului judiciar cu instanţele naţionale din ţara noastră, în special cu instanţa constituţională română, care este apreciată la nivelul instanţei europene.
”Curtea Constituţională a României este un partener important al Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în stabilirea unui spaţiu constituţional comun în Europa, bazat pe valorile respectării demnităţii umane, libertăţii, democraţiei, statului de drept, ceea ce presupune o justiţie independentă şi imparţială, precum şi pe respectarea drepturilor omului într-o societate caracterizată prin pluralism, toleranţă, egalitate între femei şi bărbaţi şi solidaritate. Acestea sunt valori pe care cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, inclusiv România, le recunosc ca fiind comune tuturor statelor membre. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene nu se pronunţă asupra dreptului Uniunii într-un glob de cristal. Aceasta interpretează dreptul Uniunii astfel încât să fie aplicat uniform şi în mod egal în toate statele membre ale Uniunii Europene. Dreptul Uniunii Europene are aceeaşi semnificaţie în România, în Belgia, în Portugalia, în Estonia, în Grecia şi în toate cele 27 de state membre. Dar, pentru a face acest lucru, Curtea de Justiţie are nevoie de contribuţiile curţilor constituţionale naţionale, care descoperă probleme care ţin de dreptul Uniunii, posibile aspecte care ţin de interacţiunea dintre dreptul Uniunii şi dreptul naţional, inclusiv dreptul constituţional naţional, care formulează întrebări preliminare către Curtea de Justiţie, iar aceasta din urmă încearcă să interpreteze dreptul european astfel încât să armonizeze bogatele tradiţii constituţionale comune statelor membre”, mai arată sursa citată.
Conform comunicatului, oficialul european a afirmat că este ”foarte bucuros” să constate că Marian Enache şi colegii săi sunt ferm angajaţi să contribuie la consolidarea spaţiului constituţional comun prin formularea de trimiteri preliminare către Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, de fiecare dată când dreptul european este relevant pentru riguroasa punere în executare a dispoziţiilor Constituţiei României, care se întrepătrunde cu dreptul european din 2003, când textul Legii fundamentale a fost revizuit în vederea aderării la Uniunea Europeană. În acest sens, preşedintele Curţii Constituţionale a subliniat faptul că jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional cu privire la admisibilitatea formulării de întrebări preliminare a evoluat în timp, iar, în momentul de faţă, Curtea Constituţională poate formula astfel întrebări preliminare indiferent de tipul de control de constituţionalitate cu care a fost învestită, a priori sau a posteriori.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
