Modificările semnificative la cele trei legi ale justiţiei anunţate miercuri de ministrul Tudorel Toader vizează majorarea vechimii pentru promovarea magistraţilor, dar şi procedura de numire a şefilor instanţelor şi Parchetelor. Astfel, procurorul general, adjunctul acestuia şi şefii DNA şi DIICOT vor fi numiţi de Secţia pentru procurori a CSM, la propunerea ministrului Justitiei, şi nu a preşedintelui, cum este acum, iar mandatul acestora va fi de 4 ani, şi nu de 3 ani, ca în prezent. Şeful instanţei supreme va fi numit în continuare la propunerea preşedintelui. De asemenea, magistraţii pensionari nu mai pot fi reîncadraţi. O altă modificare vizează înfiinţarea unei a treia direcţii în cadrul Parchetului General, pe lângă DNA şi DIICOT, care va face urmărirea penală în cazul magistraţilor suspectaţi de comiterea unor infracţiuni. Ministerul Public susţine că nu a fost consultat în prealabil cu propunerile de modificări aduse de ministrul Justiţiei Tudorel Toader legilor justiţiei şi trage un semnal de alarmă, susţinând că aceste schimbări vor bulversa sistemul judiciar. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) anunţă într-un comunicat că, până în prezent, nu a primit propunerile privind modificarea legilor justiţiei formulate de Ministerul Justiţiei.
Vârsta minimă de 30 de ani şi 5 ani experienţă pentru candidaţii la INM
Una dintre modificările legislative anunţate miercuri de ministrul Justiţiei Tudorel Toader este ca la Institutul National al Magistraturii (INM) să se prezinte la examen doar candidaţii care au vârsta de peste 30 de ani şi 5 ani experienţă în domeniul juridic. El a motivat că judecătorul "are în mână ciocanul, are în mână puterea de a decide în legătură cu soarta unui om" şi nu este firesc ca o astfel de decizie să fie luată de un tânăr de 24 de ani.
"Propunem ca la INM candidaţii să aibă vârsta minimă de 30 de ani şi o experinţă în profesiile juridice de cel puţin 5 ani. (...) Dobândeşti acea experienţă profesională timp de cel puţin 5 ani într-o activitate, profesie juridică reglementată de lege, ai 30 de ani în care dobândeşti, pe lângă experienţa profesională, maturitatea, experienţa de viaţă, după care statul să-ţi pună în mână decizia care schimbă soarta unui om, destinul unui om”, a declarat Toader.
Ministrul a mai spus că nu i se pare firesc ca un tânăr de 24 de ani să decidă soarta unui om.
"Aici, judecătorul, la 24 de ani, are în mână ciocanul, are în mână puterea de a decide în legătură cu soarta unui om. De aceea, formulăm această propunere. Propunerea de mai sus o anulează practic pe cea care o permite legislaţia de astăzi, ca la 5 ani vechime să dea concurs să intre direct judecător sau procuror, necontând vârsta. Atunci, dacă ai 5 ani vechime la condiţii de admitere la INM, nu poţi să intrii cu 5 ani vechime direct magistrat, că ar însemna că se răstoarnă principiul, principiul cine poate mai multe, poate şi mai puţin, dar aici ar fi cine poate mai puţin, ar putea şi mai mult”, a completat ministrul Justiţiei.
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, care a anunţat miercuri modificările le legile justiţiei, propune ca erorile judiciare să fie plătite iniţial de către stat, urmând ca Ministerul de Finanţe să se întoarcă împotriva magistraţilor dovediţi că au comis erori judiciare, pentru recuperarea pagubei.
"Se menţine prevederea protrivit căreia statul răspunde patriomonial pentru prejudiciile cauzate din erori judiciare. Nici nu ar putea fi altfel. Este un principiu constituţional. Răspunderea statului este solidară cu răspunderea autorului faptei cauzatoare de prejudiciu”, a arătat Tudorel Toader.
El mai propune abrogarea unui articol din statutul magistraţilor potrivit căruia "pentru repararea prejudiciului persoană vătămată se poate îndrepta numai împotriva statului", iar după ce prejudicul a fost acoperit de stat, în baza unei hotărâri irevocabile, statul se îndreaptă cu acţiune în despăgubire împotriva magistratului care a comis eroarea judiciară. "Până acum, legea spunea că statul se poate îndrepta împotriva magistratului. Propunem să scoatem „poate”. Voi face cândva publice toate erorile judiciare, statul nu s-a îndreptat niciodată împotriva magistratului care a greşit. Nu există categorie socio-profesională care să nu răspundă după regulile generale ale Dreptului”, a susţinut Tudorel Toader.
Ministrul a mai precizat că termenul de prescripţie în toate cazurile privind atacarea unei erori judiciare este cel al dreptului comun, în actuala lege termenul de prescripţie fiind de un an.
Membrii CSM trebuie să se suspende din magistratură pe durata mandatului
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat miercuri că una dintre modificările propuse la legile justiţiei este ca membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să se suspende din magistratură pe durata mandatului, ei având calitatea de demnitari.
"Ei sunt demnitari ai statului român, au în grijă administrarea unei puteri dintre cele trei şi atunci trebuie să se ocupe exclusiv de atribuţiile de membru CSM, fără a mai participa, ca judecători sau procurori, la instanţele sau parchetele din care vin, evident, pe durata mandatului”, a susţinut, miercuri, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader.
În Parchetul General va fi înfiinţată o direcţie nouă, pe lângă DNA şi DIICOT, care să facă urmărirea penală pentru faptele care îi vizează pe magistraţi
O a treia direcţie va fi înfiinţată în cadrul Parchetului General, pe lângă DNA şi DIICOT, şi va face urmărirea penală pentru faptele reclamate că a fi fost comise de către magistraţi este una dintre modificările propuse de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, la legile justiţiei. O altă modificare vizează trecerea Inspecţiei Judiciare de la CSM la Ministerul Justiţiei.
Printre modificările anunţate de ministrul Justiţiei şi care vizează cele trei legi privind statutul judecătorilor şi procurorilor, organizarea judiciară şi CSM se numără şi aceea ca urmaşii magistratilor pensionaţi să nu mai beneficieze de contractul de închiriere a locuinţei. De asemenea, se propune abrogarea posibilităţii reîncadrării în funcţia de magistrat fără concurs şi cu avizul CSM, la instanţe sau la parchete în cadrul cărora magistratul a funcţionat până la data pensionării.
Totodată, modificările vizează că soluţiile adoptate de procurori pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale sau netemeinice. În actuala lege, procurorul superior poate infirma o soluţie a unui subordonat doar pentru motive de nelegalitate.
Ministrul Justiţiei a mai anunţat că, potrivit modificărilor legislative, în cadrul Parchetului General va fi înfiinţată o a treia direcţie, pe lângă DNA şi DIICOT, care să facă urmărirea penală pentru faptele reclamate că ar fi fost comise de către magistraţi. El a precizat că va fi vorba despre un corp de 20 de procurori la acestă nouă direcţie care va ancheta eventuale infracţiuni comise de către magistraţi.
"Va fi o direcţie care să aibă competenţă exclusivă de efectuare a urmăririi penale pentru faptele reclamate a fi fost comise de către magistraţi. Ce avem în vedere? Avem în vedere o asigurare a unei protectii şi a unei autonomii, a unor garanţii faţă de magistraţii banuiţi că ar fi comis infracţiuni. Am văzut cu toţii faptul că uneori se reclamă în spaţiul public de către judecători că, urmare a unei soluţii sau alta, sunt anchetaţi de către autorii rechizitoriilor ale căror soluţii au fost infirmate. Personal, nu am acesta convingere pentru că nu avem soluţii definitive care să o confirme, dar ca o garanţie pentru independenţa judecătorilor, vom avea un corp specializat din 20 de procurori care să ancheteze presupusele infracţiuni săvârşite de către magistraţi", a declarat Toader.
O altă modificare semnificativă este că Inspectia judiciară a CSM va trece la Ministerul Justiţiei.
"Respectând deplina independenţă, autonomie, pe care o are. Nu intră sub conducerea factorului politic, rămâne cu totul, eventual există şi o soluţie mai radicală de a o autonomiza, o instituţie separată a statului român, dar care să nu fie dependentă de CSM. Nu CSM-ul să îi facă regulamentul de organizare, să-i aprobe rapoartele şi celelalte, ca după aceea ei să se ducă în control la corpul de magistrati”, a explicat ministrul Justiţiei.
Magistraţii pensionari nu mai pot fi reîncadraţi; drepturile locative încetează odată cu raporturile de serviciu
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat, miercuri, că unele dintre modificările la legile justiţiei vizează eliminarea posibilităţii ca magistraţii pensionari să poată fi reîncadraţi, iar drepturile locative ale magistraţilor vor înceta odată cu raporturile de serviciu, pentru că în prezent locuinţele alocate judecătorilor sau procurorilor pot fi păstrate inclusiv după pensionare şi chiar de către moştenitorii acestora.
Ministrul Justiţiei a spus că propune eliminarea posibilităţii menţinerii dreptului locativ după pensionare chiar şi de către urmaşii foştilor magistraţi.
"Propunem deci eliminarea, abrogarea acestei prevederi. Dacă a încetat contractul de muncă al magistratului, atunci încetează şi beneficiul spaţiului locativ", a explicat Toader.
Potrivit acestuia, o altă propunere vizează eliminarea posibilităţii reîncadrării în funcţia de judecător sau de procuror după pensionare, cu avizul CSM.
"Propunem abrogarea acestui text de lege. Magistraţii se pensionează la 25 de ani activiate, asta înseamnă la 49 de ani. Nu sunt de acord cu aceste reîncadrări, chiar dacă solicitantul este foarte bun. Faptul că un pensionar se reîncadrează nu îmi creează convingerea că mai are proiecte pe termen lung. Am convingerea că locul liber trebuie scos la concurs. Avem atâţia tineri valoroşi care să slujească statul de drept! Această prevedere actuală încalcă oricum şi alt principiu, şi anume că un statut socio-profesional nu poate fi dobândit prin proceduri diferite şi după criterii diferite, şi anume unii cu avizul CSM şi alţii prin alte concursuri şi trepte. De altfel, Curtea Constituţională a pronunţat multe decizii prin care legile au fost declarate neconstituţionale", a mai spus ministrul Justiţiei.
Procurorul general, şefii DNA şi DIICOT, numiţi la propunerea ministrului Justitiei. Preşedintele, exclus din această procedură
Procurorul general, adjunctul acestuia şi şefşii DNA şi DIICOT şi adjuncţii acestora vor fi numiţi la propunerea ministrului Justitiei, şi nu a preşedintelui, cum este acum, iar mandatul acestora va fi de 4 ani, şi nu de 3 ani. Şeful instanţei supreme va fi numit în continuare la propunerea preşedintelui.
Propunerile semnificative anunţate de către ministrul Justiţiei - majorarea vechimii pentru promovare: 7 ani vechime efectivă pentru promovarea la tribunal pentru judecători şi 7 ani vechime efectivă pentru procuror şi 8 ani pentru a promova în funcţia de procuror DNA sau DIICOT.
Pentru promovarea la Curtea de Apel, ministrul propune o vechime de 10 ani şi tot 10 ani pentru un procuror pentru a promova la funcţia de procuror de pe lângă Curtea de Apel. Pentru a promova judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, propunerea este de 18 ani vechime efectivă şi cel puţin 3 ani de activitate la Curtea de Apel.
Ministrul Justiţiei a mai spus că alte modificări se referă la renunţarea la promovarea magistraţilor pe loc.
El a mai explicat magistraţii vor fi remuneraţi în funcţie de activitatea pe care o desfăşoară, nu în funcţie de gradul obţinut şi ţinut la sertar.
"Nu este în regulă ca un judecător să fie la judecătorie, să dea concurs pentru Curtea de Apel şi să rămână la Judecătorie cu bani de Curte de Apel şi care nu vor să fie detaşaţi. În ţară sunt locuri libere la Curtea de Apel, sunt judecători cu drag de Curte de Apel care lucrează la Judecătorie şi nu vor să meargă la Curtea de Apel din considerentele dânşilor. Îşi pot lua gradul profesional, când va fi postul liber vor da concurs pentru ocuparea postului, nu pentru luarea gradului. Sunt mulţi judecători în ţară care au grad de Curte de Apel, iau indemnizaţie pentru Curtea de Apel şi lucrează la judecătorie sau tribunal", a spus Tudorel Toader.
De asemenea, el propune ca funcţiile de conducere să aibă un mandat de 4 ani, în loc de 3 în prezent.
"Legea prevede că mandatele în curs nu pot fi afectate de modificarea legii. Dacă legea intră în vigoare în ianuarie 2018, mandatele actuale nu sunt afectate. Perspectiva mandatelor de 4 ani nu se referă la cei care au funcţii astăzi sau mâine", a explicat el.
Alte propuneri vizează comisiile de concurs - pentru promovarea la ICCJ, din comisiile de concurs vor face parte cadre didactice universitare, profesori.
Redimensionarea schemei de condudere la ICCJ este prevăzută, de asemenea, în aceste modificări, fiind propus un al doilea post de vicepreşedinte al instanţei supreme. "ICCJ are un volum de activitate foarte diversificat şi foarte bogat. Pentru bună funcţionare, se consideră că este necesar un al doilea vicepreşedinte", a explicat Toader.
Potrivit acestuia, procedura de numire în funcţiile de conducere la ICCJ se păstrează, în sensul că preşedintele ICCJ se numeşte de către preşedintele României, dar va fi modificată în sensul ca propunerea să nu o mai facă plenul CSM, cum este acum, ci Secţia pentru judecători.
Procedura de numire la Ministerul Public pentru funcţii de conducere va fi însă modificată - va decide Secţia pentru procurori a CSM, la propunerea ministrului Justiţiei, în baza unei proceduri transparente.
Astfel, procurorul general, adjunctul acestuia, şefii DNA şi DIICOT vor fi numiţi de Secţia pentru procurori a CSM, la propunerea ministrului Justitţei, şi nu a preşedintelui, ca până acum, şeful statului fiind exclus din această procedură de numire a şefilor de Parchete.
"Pentru toate funcţiile, că-i procuror general, adjuncţi, şefi ai DNA şi DNA, adjuncţii dânşilor, să decidă Secţia pentru procurori din cadrul CSM, la propunerea ministrului Justiţiei, pe baza unei proceduri transparente, publice, procurori care la rândul lor să aibă cel puţin 10 ani vechime efectivă în funcţia de procuror. Ce apare modificat aici? Faptul că decide Secţia pentru procurori, faptul că propunerea vine de la ministrul Justiţiei. Vreau să fac referire la una dintre cerinţele MCV, care recomandă o procedură transparenţă pentru numirea procurorilor în funcţie, care recomandă în acelaşi timp neamestecul factorului politic. Sigur, se va spune următorul lucru: De ce preşedintele Înaltei Curţi este numit de către preşedintele republicii, iar procurorii şefi numiţi de către Secţia pentru procurori a CSM la propunerea ministrului, în condiţiile în care şi unii, şi alţii sunt magistraţi? Răspunsul rezultă din statutul special pe care-l au şi unii, şi alţii. Procurorii sunt subordonaţi ierarhic, judecătorii nu sunt subordonaţi ierarhic. Procurorii se bucură de stabilitate, judecătorii se bucură de inamovibilitate. Procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului Justiţiei, la judecători nu există o asemenea prevedere", a argumentat ministrul Justiţiei.
El a spus că ministrul Justiţiei formulează cel puţin două propuneri, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de procuror.
Tudorel Toader prezintă modificările la legile justiţiei, care vizează statutul magistraţilor şi organizarea judiciară: Nu vorbim despre graţiere, amnistie, abuz în serviciu sau neglijenţă în serviciu
Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, prezintă proiectul de lege privind legile justiţiei, el anunţând că acesta vizează cele trei legi privind statutul procurorilor şi judecătorilor, organizarea judiciară şi cea privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), nefiind vorba nici despre graţiere, nici despre aministie, abuz în serviciu sau neglijenţă în serviciu. El a spus că acest proiect nu va fi adoptat prin Ordonanţă de Urgenţă, ci va urma parcursul firesc.
"Vorbim în acest proiect de lege despre legile justiţiei: Legea 303, 304, 317, toate din 2004. Nu vorbim nici despre graţiere, nici despre amnistie, nici despre abuz sau neglijenţă în serviciu, nici despre foaia de parcurs pe decizia CEDO", a declarat ministrul Justiţiei în conferinţa de presă în care prezintă acest proiect.
El a spus că astăzi se împlinesc exact şase luni de când este ministru al Justiţiei, dar nu şi-a propus să fac un bilanţ, însă "este o coincidenţă binevenită”.
Toader a precizat că proiectul de lege va merge la Guvern şi îşi exprimă speranţa că va fi adoptat, apoi imediat în Parlament pentru a intra în procedura legislativă normală.
"Nu este şi nu poate fi vorba despre adoptarea prin Ordonanţă de Urgenţă", a spus ministrul, precizând că se impunea modificarea celor trei legi pentru că au trecut 13 ani de la adoptarea acestora, iar între timp România a devenit stat membru al Uniunii Europene.
"Ele au fost adoptate în 2004, au trecut 13 ani de la adoptare. Între timp, România a devenit stat membru UE. Între timp, legislaţia naţională, în bună măsură, a fost adaptată directivelor europene, transpuse în legislaţia naţională. În continuare avem directive ce trebuie transpuse în legislaţia naţională. Eu, personal, nu mă grăbesc să dau replici la afirmaţiile apărute în spaţiul public, însă directiva privind confiscarea extinsă are în vedere proiectul de lege privind modificarea Codului penal. Confiscarea extinsă se aplică pentru infracţiuni, fapte penale, şi nu pentru orice comportament ilicit. Dacă vorbeam de comportamente ilicite, aproape că ajungeam la Legea 18. M-aş bucură dacă, după prezentare şi analiză, veţi constata faptul că propunerile formulate sunt în parametrii normalului, necesarului într-un stat de drept", a spus Tudorel Toader.
Cele trei legi modificate prin acest proiect sunt Legea privind statutul procurorilor şi judecătorilor, legea privind organizarea judiciară şi cea privind Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
