Ministrul Justiţiei: În aceeaşi dată, la Ministerul Public apar două protocoale cu SRI, sub numere diferite, cu conţinuturi diferite; în corespondenţa oficială se face referire la unul. Evaluarea procurorului general nu e o formă de presiune

”În mod rezonabil, nu se susţine afirmaţia potrivit căreia evaluarea procurorului general  poate fi considerată o formă de presune exercitată în legătură cu soluţionarea unor dosare referitoare la protestul din 10 august, respectiv a dosarului Revoluţiei, în condiţiile în care acest din urmă dosar trenează de foarte mult timp”, a spus Toader.

 

Acesta a explicat că, având această logică, evaluarea nu s-ar putea face niciodată, întrucât ”permanent se află şi se vor afla spre soluţionare dosare cu rezonanţă socială”.

 

Toader îl contrazice pe procurorul general şi susţine că în decembrie 2016 au fost înregistrate două protocoale cu SRI, cu conţinuturi diferite.

"Vă exprim o nedumerire personală, pe care mă voi strădui să mi-o clarific, dacă nu o face procurorul general. A vorbit şi dânsul în conferinţa de presă de ieri, am vorbit şi eu acum de protocolul din decembrie 2016, mai exact înregistrat la Ministerul Public pe data de 8 decembrie 2016. Numai că în aceeaşi dată, la Ministerul Public apar două protocoale în aceeaşi zi, sub numere diferite, cu conţinuturi diferite, având şi numere de articole diferite. În corespondenţa oficială se face referire la un anumit protocol, dar fără precizarea că sunt două protocoale, cu numere şi conţinuturi diferite", a declarat marţi ministrul Justiţiei Tudorel Toader.

El a criticat reacţia pe care a avut-o procurorul general Augustin Lazăr în decembrie 2016, spunând că indignarea lui faţă de protocoale încheiate între instituţiile din domeniul justiţiei şi serviciile de Informaţii nu se justifică, în condiţiile în care el însuşi a semnat astfel de protocoale.

De asemenea, Toader a confirmat declaraţiile lui Lazăr privind transmiterea protocoalelor atât la minister, cât şi la CSM, însă a adăugat că eroarea de xeroxare a documentelor este un motiv greu de acceptat.

"Pornind de la discuţiile din spaţiul public, pe 19 martie i-am solicitat procurorului general să demareze procedura de desecretizare a protocolului din 2009, singurul protocol de care atunci aveam cunoştinţă. A doua zi, pe 20 martie, am primit de la Parchetul General respectivul protocol, mai puţin ultimele două pagini, care au fost primite ulterior cu o motivare greu de acceptat, în sensul că cel care a tras la xerox protocoul nu a observat şi ultimele două foi s-au lipit. Tot atunci am primit protocolul din 2016, protocol cu caracter secret. Dat fiind acest caracter secret, ca ministru al Justiţiei nu aveam voie, potrivit legii, să-l fac public, să fac referiri la conţinutul acestuia şi evident nu aveam competenţa să iniţiez vreo procedură de desecretizare. (...) Faptul trimiterii respectivului protocol la Ministerul Justiţiei şi la CSM nu absolvă, sub nicio formă pe semnatarii acestuia", a explicat Toader.

Ministrul a mai făcut referire şi la faptul că la finalul protocolului semnat în 2016 cu SRI scrie că cel din 2009 se abrogă automat, însă, explică ministrul, doar actele normative se pot abroga, or protocoalele de colaborare nu sunt astfel de documente.

"Semnatarii protocolului au înţeles că sunt în faţa unui act normativ, dar dacă noi am căuta în ierarhia actelor normative, vom vedea că nu există astfel de documente", a spus Toader.

Urmărește-ne și pe Google News