Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, a venit marţi la DNA, fiind citat pentru a fi audiat în calitate de martor în dosarul privind adoptarea OUG 13 de modificare a codurilor penale, abrogată ulterior printr-o altă ordonanţă de urgenţă. Meleşcanu a spus că OUG 13 nu a fost dată pentru unii politicieni, deoarece "actele juridice nu se referă la anumite persoane”, ci "la diferite categorii de infracţiuni", precizând că acest act normativ era unul necesar.
Ministrul Teodor Meleşcanu a ajuns la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie în jurul orei 10.00, el declarând la intrare că a venit pentru a da declaraţii în dosarul Ordonanţei de Urgenţă nr. 13.
"Nu mi-a explicat ministrul Justiţiei consecinţele Ordonanţei, mi le-am explicat eu pe larg. Am citit întreg actul normativ, dar nu era de competenţa mea decât această prevedere. Am dat avizul pentru că se traduceau în legislaţia româna prevederi ale unei directive a Parlamentului European şi a Consiliului Europei şi trebuia sa fim de acord cu această traducere”, a spus Meleşcanu.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Întrebat care sunt directivele la care face referire, Meleşcanu a spus că acestea sunt 216 şi 342 a Parlamentului European şi a Consiliului Europei.
Meleşcanu a mai spus că nu se poate pronunţa dacă OUG 13 a fost dată pentru anumiţi politicieni, deoarece "actele juridice nu se referă la anumite persoane”, ci „la diferite categorii de infracţiuni".
"Pot să vă spun că, din punctul meu de vedere, am respectat procedura. Ordonanţa era pe site de 10 zile, aşa că la un moment dat sau altul trebuia să intre pe ordinea de zi. Curtea Constituţională s-a pronunţat şi a hotărât că ordonanţa a fost adoptată legal”, a declarat Meleşcanu.
Ministrul de Externe a precizat că responsabilitatea îi aparţine lui pe problema includerii în legislaţia română a unor prevederi ale Uniunii Europene şi pentru asta este gata să dea explicaţii.
Întrebat dacă s-a consultat cu subalternii din MAE înainte de a semna OUG 13, Meleşcanu a răspuns afirmativ.
"În mod normal, orice aviz care-l dă ministrul de Externe se face pe baza unei analize în cadrul Ministerului. (...) Nu am primit punctele de vedere ale celor din Ministerul Justiţiei”, a precizat Meleşcanu.
Ministrul Afacerilor Externe a precizat că, după ce Curtea Constituţională a decis că OUG 13 a fost adoptată legal, din punctul acesta de vedere nu sunt probleme şi nu se poate interveni, iar dacă sunt alte elemente, "o sa vedem".
Întrebat dacă OUG 13 i se pare un act normativ corect, Meleşcanu a spus că, din punctul lui de vedere, este "un act necesar”.
"Întrucât Curtea Constituţională a declarat neconstituţionale unele prevederi de la infracţiunea de abuz în serviciu, era normal să se facă un efort pentru a se adapta legislaţia la deciziile Curţii Constituţionale”, a adăugat Teodor Meleşcanu.
Ministrul de Externe a mai susţinut că OUG 13 nu a fost adoptată noaptea, ci „la ceas de după-amiază”.
"Întârzierea şedinţei a fost determinată de aşteptarea avizului de la CSAT. De ce nu a fost pusă pe ordinea de zi? Ar trebui să întrebaţi pe cei care au făcut ordinea de zi, în condiţiile în care avem un vid legislativ datorită faptului că în 45 de zile nu au fost puse în acord prevederile Codului penal cu deciziile Curţii Constituţionale”, a mai spus Meleşcanu.
Ministrul Afacerilor Externe a precizat, referitor la protestele din ţară, că este vorba despre un fenomen relativ nou şi o premieră nu numai pentru România, ci şi în general, la nivel european.
„Este ideea de manifestaţii care nu au caracter politic evident şi care se fac pe baza unei mobilizării pe mijloacele de socializare. Nu există organizatori, nu există autorizaţii, nu exista nimic, dar oamenii îşi exprimă o anumită nemulţumire şi cred că în ţara noastră au dreptul să o facă", a adăugat ministrul de Externe.
Întrebat dacă Guvernul trebuie să ţină cont de aceste manifestări, Meleşcanu a răspuns: "Evident".
Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, a fost chemat de procurorii anticorupţie pentru a da declaraţii referitoare la aprobarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 13, în dosarul deschis după denunţul formulat în 24 ianuarie de membri ai asociaţiei ”Iniţiativa România".
Şi ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, a fost audiată luni la DNA, ea spunând că a dat o declaraţie de martor, cu toate detaliile, în dosarul privind OUG 13.
În acelaşi dosar, săptămâna trecută au fost audiaţi, tot în calitate de martor, secretarul general al Guvernului, Mihai Busuioc, şi ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul, Graţiela Gavrilescu.
Şi foştii secretari de stat de la Ministerul Justiţiei Oana Schmidt Hăineală şi Constantin Sima au dat declaraţii în calitate de martor în acest dosar, ambii declarând că nu au contribuit la elaborarea Ordonanţei de Urgenţă nr. 13 din 31 ianuarie privind codurile penale, abrogată de Guvern la cinci zile după adoptare.
Oana Schmidt Hăineală şi Constantin Sima au fost secretari de stat la Ministerul Justiţiei din 16 ianuarie până în 3 februarie, când Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a decis încetarea detaşării lor, la solicitarea procurorului general al României, care a arătat că măsura trebuie luată pentru a asigura derularea "în condiţii de imparţialitate” a dosarului de la DNA. După decizia CSM, procurorul Oana Schmidt Hăineală a solicitat primului-ministru încetarea calităţii de secretar de stat în Ministerul Justiţiei.
Direcţia Naţională Anticorupţie a început o anchetă cu privire la modul de elaborarea ordonanţei de urgenţă privind modificarea codurilor penale în urma unui denunţ formulat, în 24 ianuarie, de Mihai Poliţeanu, Elena Ghioc şi Răzvan Patachi, membri ai asociaţiei ”Iniţiativa România”.
DNA a precizat că în acest dosar se fac acte procedurale cu privire la aspectele sesizate de mai multe persoane, privind posibile fapte legate de "modalitatea de adoptare a unor acte normative”.
Procurorul-şef al DNA, Codruţa Kovesi, declara că în ancheta începută în urma unei plângeri privind OUG 13 nu este vizată oportunitatea adoptării actului normativ, ci sunt verificate aspecte de legalitate şi cele care ţin de încălcare legislaţiei penale privind infracţiuni din competenţa DNA.
În cadrul anchetei, DNA a cerut de la Ministerul Justiţiei, în original, toate înscrisurile care au legătură cu elaborarea şi emiterea OUG 13 din 31 ianuarie, prin care au fost modificate şi completate Codul penal şi Codul de procedură penală, precum şi cu proiectul de lege adoptat de Guvern pentru graţierea unor pedepse.
DNA a mai solicitat transmiterea documentelor rezultate ca urmare a corespondenţei interinstituţionale şi interne, scrise sau prin poştă electronică, cu privire la cele două acte normative, precum şi precizarea numelui, prenumelui şi a datelor de identificare a persoanelor care au participat la redactarea, întocmirea şi avizaa acestora.
În denunţul de la DNA, membrii asociaţiei ”Iniţiativa România” îi acuză pe premierul Sorin Grindeanu şi pe ministrul Justiţiei, Florin Iordache, de favorizarea făptuitorului şi de prezentarea cu rea-credinţă de date inexacte Parlamentului sau preşedintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârşirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului.
Mihai Poliţeanu a fost audiat în 1 februarie la DNA, el susţinând atunci că le-a spus procurorilor şi că vrea să completeze denunţul, solicitând să fie făcute cercetări şi în cazul preşedintelui PSD, Liviu Dragnea, având în vedere atât adoptarea "conspirativă” a OUG de modificare a codurilor penale, cât şi "indiciile publice” privind o întâlnire în care Dragnea i-ar fi cerut "imperativ" lui Iordache adoptarea OUG.
El a precizat că în denunţul care îl vizează pe Dragnea a avut în vedere atât evenimentele din noaptea de 31 ianuarie, când Guvernul a adoptat "conspirativ” o ordonanţă de urgenţă de modificare a codurilor penale, cât şi "indiciile publice ale unei întâlniri între ministrul Justiţiei şi şeful său de partid Dragnea Liviu, în care cel din urmă ar fi solicitat imperativ adoptarea ordonanţei amintite”.
În opinia semnatarilor, ”demersurile lui Sorin Grindeanu şi Florin Iordache de promovare a graţierii şi modificării Codului penal şi Codului de procedură penală prin ordonanţe de urgenţă au avut loc cu încălcarea legii şi cu scopul de a zădărnici tragerea la răspundere penală şi executarea unor pedepse, în folosul unor colegi de partid, prieteni sau sponsori politici condamnaţi, trimişi în judecată sau anchetaţi penal în ultimii ani”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
