Preşedintele Asociaţiei revoluţionarilor „21 Decembrie 1989”, Teodor Mărieş, susţine că anunţul de extindere a urmăririi penale pentru fapte făcut de procurorii militari de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie vine destul de târziu şi demonstrează că nu s-a făcut nimic de când magistraţii instanţei supreme au aprobat redeschiderea anchetei.
”Această procedură trebuia să înceapă demult. Asta demonstrează faptul că de la decizia ÎCCJ care a dispus redeschiderea dosarului şi până în acest moment nu s-a făcut nimic. Aştept să văd că sunt urmărite penal toate persoanele vinovate de crimele de la Revoluţia din 1989”, a declarat pentru News.ro Teodor Mărieş.
Mărieş mai spune că ar trebui chemate să le dea explicaţii procurorilor toate persoanele care au făcut parte din Consiliul Frontului Salvării Naţionale (CFSN).
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
Consiliul Frontului Salvării Naţionale a fost constituit prin decretul lege numărul 2/1989, documentul fiind semnat de Ion Iliescu la 27 decembrie 1989.
Atunci, au fost anunţate, la televiziune, 40 de persoane care urmau să facă parte din noul organism de conducere: Doina Cornea, Ana Blandiana, Mircea Dinescu, László Tőkés, Dumitru Mazilu, Dan Deşliu, generalul Ştefan Guşă, general Victor Atanasie Stănculescu, Aurel Dragoş Munteanu, Corneliu Mănescu, Alexandru Bîrlădeanu, Silviu Brucan, Petre Român, Ion Caramitru, Sergiu Nicolăescu, Mihai Montanu, Mihai Ispas, Gelu Voican Voiculescu, Dan Marţian, Mihail Lupoi, generalul Gheorghe Voinea , căpitanul de rangul I. Emil Dumitrescu, Vasile Neacşa, Cristina Ciontu, Marian Baciu, Bogdan Teodoriu, Eugenia Iorga, Paul Negritiu, Gheorghe Manole, Cazimir Ionescu, Neculae Radu, Adrian Sîrbu, Constantin Cîrjan, Géza Domokos, Magdalena Ionescu, Marian Mierla, Constantin Ivanovici, Ovidiu Vlad, Valeriu Bucurescu şi Ion Iliescu.
După doar câteva zile şi-au dat demisia din CFSN Ana Blandiana, Doina Cornea, Silviu Brucan şi Dumitru Mazilu.
Procurori ai Secţiei Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus, prin ordonanţa din 1 noiembrie 2016, extinderea urmăririi penale, in rem, în Dosarul Revoluţiei, pentru infracţiuni contra umanităţii.
"Din actele dosarului rezultă că pentru păstrarea puterii, prin acţiunile desfăşurate şi măsurile dispuse, noua conducere politică şi militară instaurată după data de 22.12.1989 a determinat uciderea, rănirea prin împuşcare, vătămarea integrităţii fizice şi psihice, respectiv lipsirea de libertate a unui număr mare de persoane, fapte care se circumscriu condiţiilor de tipicitate ale infracţiunii contra umanităţii", arată procurorii militari.
Ei arată că numărul mare de localităţi în care au avut loc incidente armate, soldate cu victime, care ar indica existenţa unui plan de acţiune, ar justifica o astfel de încadrare a faptelor.
"Situaţia premisă a infracţiunii contra umanităţii referitoare la existenţa unui atac generalizat rezultă din numărul mare de localităţi în care au avut loc incidente armate cu consecinţele menţionate anterior. Din modul în care s-a produs acest atac reiese existenţa unui plan după care s-a acţionat, plan care a urmărit crearea unei stări de confuzie în rândul forţelor armate, prin divizarea conducerii Ministerului Apărării Naţionale şi difuzarea unor ordine, rapoarte şi informaţii false, scoaterea în stradă şi înarmarea populaţiei, respectiv crearea aparenţei unui «război civil» în care să se confrunte unităţi înarmate aparţinând Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului de Interne sau aceluiaşi minister, în scopul preluării puterii şi legitimării noilor lideri", susţin procurorii.
Ei menţioneză că pentru ca planul să reuşească, iniţiatorii au apelat la Televiziunea Română.
"În realizarea acestui plan s-a apelat la Televiziunea Română care a transmis comunicate alarmiste şi uneori false, la tăierea legăturilor telefonice şi aducerea la conducerea ministerelor de forţă a unor foste cadre militare loiale noii conduceri politico-militare, cu consecinţa generării unui «război» psihologic şi mediatic care a condus la producerea a numeroase victime", potrivit parchetului instanţei supreme.
Procurorii mai spun că urmează să fie reluate cercetările inclusiv cu privire la faptele comise după 22 decembrie 1989.
"Cercetările urmează a fi reluate cu privire la toate faptele care au făcut obiectul dosarului nr. 11/P/2014, inclusiv cu privire la faptele comise după data de 22.12.1989 pe întreg teritoriul ţării, conform dispoziţiilor reţinute în încheierea de confirmare a redeschiderii urmăririi penale în cauză", mai arată anchetatorii.
Procurorul general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Augustin Lazăr, a anunţat, la finalul lunii august, că dosarul "Revoluţiei" a ajuns de la instanţa supremă la Secţia Parchetelor Militare, unde o echipă nouă de procurori va începe să lucreze şi să stabilească adevărul în acest caz.
Judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care a confirmat redeschiderea urmăririi penale în dosarul Revoluţiei a arătat că procurorii militari au făcut o anchetă lacunară şi că între 7 decembrie 2014, când a fost scrisă rezoluţia de începere a urmăririi penale, şi 14 octombrie 2015, când procurorul a dispus clasarea cazului, nu s-a efectuat niciun act de urmărire penală.
Dosarul "Revoluţiei din 1989" este una dintre cele mai tergiversate anchete din istoria practicii judiciare din România. Procurorii au avut de lămurit cauzele în care s-a produs decesul a 709 persoane, rănirea prin împuşcare a 1.855 de persoane, rănirea prin alte forme de violenţă a 343 de persoane şi privarea ilegală de libertate a 924 de persoane.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
