Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie anunţă, joi, că Secţiile Unite, cu participare a 70 de judecători, au decis sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la modificările aduse Legii cetăţeniei, apreciind că încalcă mai multe prevederi din Constituţie.
”Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituţionalităţii, înainte de promulgare în ceea ce priveşte: Legea privind modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative (PL-x 382/2024) în raport de prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (3) şi (5) referitoare la principiul statului de drept şi al legalităţii, în componenta sa referitoare la calitatea, previzibilitatea şi accesibilitatea legii, precum şi ale art. 4 alin. (2) coroborate cu art. 53 din Constituţie referitoare la unitatea poporului şi egalitatea dintre cetăţeni şi proporţionalitatea măsurii cu scopul urmărit” a transmis, joi, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Decizia a fost luată de Secţiile Unite, cu participarea unui număr de 70 judecători, cu respectarea cerinţelor de cvorum prevăzute de lege.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, în calitate de for decizional, un proiect care modifică legea cetăţeniei române 21/1991, în sensul actualizării procedurilor şi condiţiilor de acordare a cetăţeniei române.
Articolul 4 din această lege este modificat şi va avea următorul cuprins: „Cetăţenia română se dobândeşte prin: a) naştere; b) adopţie; c) acordare la cerere”
Dispoziţiile prezentei legi nu conferă cetăţenilor străini sau persoanelor fără cetăţenie un drept la dobândirea cetăţeniei române prin acordare la cerere, mai prevede proiectul de lege.
Este modificat şi articolul 7 al legii cetăţeniei române după cum urmează:
”(1) În cazul constatării nulităţii adopţiei sau anulării adopţiei, copilul care nu a împlinit vârsta de 18 ani este considerat că nu a fost niciodată cetăţean român.
(2) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (1), constatarea nulităţii adopţiei sau anularea adopţiei nu produce efecte asupra cetăţeniei copilului, dacă acesta a locuit, în condiţiile legii, pe teritoriul României pentru o perioadă mai mare de 5 ani sau dacă, ca efect al constatării nulităţii sau anulării adopţiei, acesta devine apatrid.
(3) Hotărârea judecătorească definitivă prin care s-a constatat nulitatea adopţiei ori s-a dispus anularea adopţiei, în condiţiile prevăzute de prezentul articol, se comunică din oficiu de îndată Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.
(4) Pierderea cetăţeniei române se constată prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, la propunerea Comisiei pentru cetăţenie, Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie notificând, de îndată, Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor şi Direcţia Generală de Paşapoarte cu privire la aceasta.”.
Alte modificări la art. 8 prevăd că:
”1) Cetăţenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanului străin, dacă îndeplineşte următoarele condiţii:
- a) la data cererii este titular al dreptului de şedere pe termen lung ori al dreptului de rezidenţă permanentă, în România, în condiţiile legii, şi locuieşte legal pe teritoriul României de cel puţin 8 ani sau, în cazul în care este căsătorit cu un cetăţean român şi convieţuieşte cu acesta, de cel puţin 5 ani de la data căsătoriei;
- b) dovedeşte, prin comportament, acţiuni şi atitudine, loialitate faţă de statul român şi ataşament faţă de valorile supreme ale acestuia, nu întreprinde sau sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept sau a securităţii naţionale şi declară că nici în trecut nu a întreprins sau a sprijinit asemenea acţiuni;
c) a împlinit vârsta de 18 ani;
d) are asigurate în România mijloace legale pentru o existenţă decentă, în condiţiile stabilite de legislaţia privind regimul străinilor;
e) este cunoscut cu o bună comportare şi nu a fost condamnat în ţară sau în străinătate pentru o infracţiune care îl face nedemn de a fi cetăţean român;
f) cunoaşte limba română şi posedă noţiuni elementare de cultură şi civilizaţie românească, în măsură suficientă pentru a se integra în viaţa socială;
g) cunoaşte prevederile Constituţiei României şi imnul naţional”.
Totodată,”termenul de 8 ani poate fi redus cu până la 3 ani, în cazul în care solicitantul care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin. (1) face dovada participării sale active la viaţa economică a societăţii româneşti ori, după caz, a unor realizări educaţionale relevante sau a unei contribuţii deosebite în domeniul cultural, al promovării drepturilor omului, al angajamentului social sau de voluntariat, şi se află în una din următoarele situaţii: a) este cetăţean al unui stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European ori este cetăţean al Confederaţiei Elveţiene; b) s-a născut pe teritoriul României, iar la data naşterii sale părinţii săi sau, după caz, unul dintre aceştia, locuia legal pe teritoriul României”, mai spune sursa citată.
”Termenul de 8 ani prevăzut la alin. (1) lit. a) poate fi redus cu până la 3 ani în cazul în care solicitantul care îndeplineşte condiţiile prevăzute la alin.(1) a dobândit statutul de refugiat, potrivit prevederilor legale în vigoare, şi a depus eforturi deosebite în vederea integrării în societatea românească, mai ales dacă poate demonstra realizări remarcabile în pregătirea şcolară sau profesională ori în ocupaţia exercitată sau implicare civică deosebită”, mai arată proiectul.
De asemenea, dacă cetăţeanul străin sau persoana fără cetăţenie care a solicitat să i se acorde cetăţenia română se află în afara teritoriului statului român o perioadă mai mare de 6 luni în cursul unui an, anul respectiv nu se ia în calcul la stabilirea perioadei dacă „la data cererii este titular al dreptului de şedere pe termen lung ori al dreptului de rezidenţă permanentă, în România, în condiţiile legii, şi locuieşte legal pe teritoriul României de cel puţin 8 ani sau, în cazul în care este căsătorit cu un cetăţean român şi convieţuieşte cu acesta, de cel puţin 5 ani de la data căsătoriei”.
Un nou articol este introdus în această lege a cetăţeniei române care prevede că ”cetăţenia română se poate acorda, la cerere, cu posibilitatea stabilirii domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate, persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanului străin care, prin activităţi desfăşurate în mod regulat pe o perioadă de cel puţin 3 ani înainte de data cererii, a contribuit în mod deosebit la protejarea şi promovarea culturii, civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti, dacă îndeplineşte în mod corespunzător condiţiile prevăzute la art. 8”, menţionat anterior.
Cetăţenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanului străin care este căsătorit şi convieţuieşte în străinătate cu un cetăţean român de cel puţin 10 ani de la data înregistrării sau transcrierii căsătoriei în registrele de stare civilă române, şi respectă prevederile unor alineate din articolul 8 menţionat anterior. Totodată, în calculul termenului de 10 ani intră şi perioadele în care soţii au convieţuit în România.
Cetăţenia română poate fi acordată şi persoanelor care au pierdut această cetăţenie, precum şi descendenţilor acestora până la gradul II inclusiv şi care cer redobândirea ei, cu păstrarea cetăţeniei străine şi stabilirea domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc în mod corespunzător condiţiile prevăzute la art.8 alin.(1) lit.b) - e) şi fac dovada cunoaşterii limbii române, în condiţiile prezentei legi.
”Persoanele care au fost cetăţeni români, dar au pierdut cetăţenia română din motive neimputabile lor sau cărora această cetăţenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum şi descendenţii acestora până la gradul III, la cerere, pot redobândi sau li se poate acorda cetăţenia română, cu posibilitatea păstrării cetăţeniei străine şi stabilirea domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art.8 alin.(1) lit.b), c) şi e) şi fac dovada cunoaşterii limbii române, în condiţiile prezentei legi.”, mai indică propunerea legislativă.
Aprobarea cererilor de acordare ori de redobândire a cetăţeniei române se face prin ordin al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, pe baza propunerilor Comisiei pentru cetăţenie. Totodată, acordarea cetăţeniei române, inclusiv în ipoteza redobândirii acesteia, se poate dispune doar atunci când există certitudinea că sunt îndeplinite toate condiţiile prevăzute de prezenta lege, orice îndoială cu privire la îndeplinirea vreuneia dintre ele ducând la respingerea cererii.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
