ICCJ: Autoritatea publică emitentă a unui act administrativ unilateral cu caracter normativ nu poate cere instanţei anularea acestuia

Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al ICCJ a admis sesizarea Curţii de Apel Constanţa şi a stabilit că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (6) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, ”autoritatea publică emitentă a unui act administrativ unilateral cu caracter normativ nu poate solicita instanţei anularea acestuia”, a anunţat, miercuri, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

 

Decizia ICCJ este obligatorie, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, ea fiind publicată în Monitorul Oficial al României nr. 12 din 8 ianuarie.

 

ICCJ a menţionat că magistraţii de la Curtea de Apel Constanţa au solicitat completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, prin care să se dea o rezolvare de principiu cu privire la următoarea chestiune de drept: “În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (6) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, autoritatea publică emitentă a unui act administrativ unilateral cu caracter normativ poate solicita instanţei anularea acestuia?”.

 

”Din interpretarea sistematică a dispoziţiilor cuprinse în art. 1 alin. (6), art. 7 alin. (11) şi art. 11 alin. (2) şi (4) din Legea 554/2004 reiese voinţa legiuitorului potrivit căreia nelegalitatea unui act administrativ normativ poate fi invocată oricând (prin plângere prealabilă sau prin acţiune în justiţie), în timp ce nelegalitatea unui act administrativ individual poate fi invocată doar pe o perioadă determinată, indiferent de persoana fizică sau juridică (inclusiv autoritatea emitentă) care invocă nelegalitatea. Astfel, conform art. 7 alin. (11) şi art. 11 alin. (2) şi (4) din Legea nr. 554/2004, în cazul actelor administrative normative, plângerea prealabilă şi acţiunea în anulare pot fi formulate oricând. În schimb, în cazul actelor administrative individuale, atât plângerea prealabilă, cât şi acţiunea în anulare se formulează pe o perioadă determinată”, a transmis ICCJ. 

 

Mai mult, termenul de introducere a acţiunii este de un an, atât în cazul acţiunii introduse de autoritatea publică emitentă, conform dispoziţiilor art. 1 alin. (6) din Legea 554/2004, cât şi al acţiunii în anulare introduse de persoana vătămată, în temeiul dispoziţiilor art. 11, argumentează ICCJ.

 

”În urma analizării textelor de lege, jurisprudenţei, opiniilor specialiştilor consultaţi, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în Decizia nr. 74/2023 a stabilit că în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (6) din Legea 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, autoritatea publică emitentă a unui act administrativ unilateral cu caracter normativ nu poate solicita instanţei anularea acestuia”, a mai afirmat ICCJ.

Urmărește-ne și pe Google News