Dosarul privind finanţarea campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale din 2009 în care sunt judecate fostul ministru Elena Udrea şi Ioana Băsescu, fiica cea mare a preşedintelui Traian Băsescu, va fi trimis Curţii de Apel Bucureşti, au decis, joi, magistraţii instanţei supreme.
La Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a avut loc, joi, un nou termen în cameră preliminară al dosarului privind finanţarea campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale din 2009, iar magistraţii acestei instanţei au decis să trimită dosarul pentru judecare Curţii de Apel Bucureşti.
Elena Udrea spunea, joi dimineaţă, la ICCJ, că nu crede că are şanse să fie judecată corect în România, atât timp cât preşedintele României o sprijină pe Kovesi, iar procurorul general este un „executant” al ei.
"Ce şansă am eu să fiu judecată corect la această instituţie, unde dosarul în care vin astăzi inculpată despre alegerile din 2009 este judecat fix de acelaşi complet de judecată care acum câteva luni m-a condamnat în „Gala Bute”. Care este motivul pentru care eu, astăzi, sunt un cetăţean cu drepturile limitate? Pentru că aşa a decis doamna Kovesi, aşa a decis domnul Coldea şi aşa execută slugile din sistemul de justiţie pe care îl avem”, a adăugat Elena Udrea.
Procurorii menţionează în rechizitoriu că, în cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, au fost colectate sume de bani provenite din infracţiuni de corupţie, delapidare şi evaziune fiscală care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate în campania electorală.
Potrivit procurorilor, legătura dintre persoanele care obţineau banii pe cale nelegală şi prestatorii de servicii legate de campanie era făcută de către Elena Udrea, care, la momentul respectiv, conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidaţi şi, din această poziţie, coordona atât achiziţiile de servicii de campanie, cât şi persoanele care au acţionat ca intermediari pentru plăţile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societăţile prestatoare.
Remiterea foloaselor infracţionale era disimulată prin contracte fictive încheiate cu firme care prestau în realitate servicii în cadrul campaniei electorale, respectiv publicitate stradală, tipărire de afişe, reclame publicate în mass-media, realizarea unor pagini de internet, monitorizarea presei, organizarea de spectacole şi prestarea de servicii de consultanţă, menţionează procurorii DNA.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
