Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a fost convocat pentru vineri de către preşedintele Klaus Iohannis, subiectul şedinţei fiind decizia Curţii Constituţionale privind neconstituţionalitatea interceptărilor făcute de SRI în dosarele penale.
Preşedintele Klaus Iohannis a convocat în şedinţă pentru vineri Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), nefiind stabilită încă ora reuniunii, conform Administraţiei prezidenţiale.
La finalul şedinţei CSAT, preşedintele Iohannis va face o declaraţie de presă, la Palatul Cotroceni.
Subiectul şedinţei îl constituie decizia Curţii Constituţionale care a declarat neconstituţională prevederea din Codul de procedură penală potrivit căreia supravegherea tehnică poate fi efectuată de ”alte organe specializate ale statului” decât organul de cercetare penală sau lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei.
Motivarea deciziei Curţii a fost publicată miercuri.
CSAT a fost convocat într-o şedinţă ce va avea loc imediat ce preşedintele Iohannis revine în ţară din vizita în Israel şi Palestina.
Înainte de publicarea motivării deciziei CCR, o şedinţă a CSAT fusese anunţată pentru 15 martie.
Curtea Constituţională a decis, în 16 februarie, că prevederea din Codul de procedură penală potrivit căreia supravegherea tehnică poate fi efectuată de ”alte organe specializate ale statului” decât organul de cercetare penală sau lucrătorii specializaţi din cadrul poliţiei este neconstituţională.
CCR arată, în motivare, că decizia se aplică dosarelor aflate pe rol. ”Aceasta înseamnă că, pe toată perioada de activitate a unui act normativ, acesta se bucură de prezumţia de constituţionalitate, astfel încât decizia nu se va aplica în privinţa cauzelor definitiv soluţionate până la data publicării sale, aplicându-de, însă, în mod corespunzător, în cauzele aflate pe rolul instanţelor de judecată”, potrivit motivării CCR.
În ceea ce priveşte hotărârile definitive, Curtea precizează că ”această decizie poate servi ca temei de revizuire, în baza art.453 alin.(1) lit.f) din Codul de procedură penală, în această cauză, precum şi în cauzele în care au fost ridicate excepţii de neconstituţionalitate similare, înaintea datei publicării deciziei în Monitorul Oficial.
DNA a cerut, miercuri, suplimentarea bugetului cu aproape 10,5 milioane de euro, pentru a putea să achiziţioneze tehnică de interceptare şi a detaşa 130 de ofiţeri care să se ocupe de supravegheri operative şi înregistrări ambientale. Activitatea DNA ar putea reveni la standardele din prezent în aproximativ doi ani după asigurarea acestor resurse, au precizat reprezentanţii parchetului anticorupţie.
Şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) cere înfiinţarea unui serviciu tehnic, prin OUG, pentru a putea continua activităţile de supraveghere din dosarele penale. Direcţia vrea suplimentarea bugetului cu peste 20 de milioane de euro pentru echipamente tehnice şi detaşarea a 200 de poliţişti.
Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, declara marţi, înainte de publicarea motivării deciziei CCR, că va promova o Ordonanţă de Urgenţă care să prevadă că infrastructura pentru interceptări poate fi utilizată de poliţişti şi procurori, apreciind că "singura soluţie e să folosim infrastructura asigurându-ne că personalul e abilitat de a face cercetare penală".
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
