Comisia de la Veneţia recomandă restabilirea competenţelor DNA pentru investigarea infracţiunilor comise de magistraţi şi rămâne neconvinsă că soluţia aleasă de România a fost adecvată: Practica va arăta dacă procurorii descentralizaţi vor fi eficienţi

Un capitol distinct în Avizul Comisiei de la Veneţia face referire la lupta împotriva corupţiei în sistemul judiciar - Rolul DNA.  

Comisia de la Veneţia reiterează, în Avizul emis vineri, că nu a cerut ca desfiinţarea SIIJ să fie un scop în sine.  

”Comisia şi-a exprimat îndoielile dacă «o structură de procurori nespecializaţi la nivelul parchetelor de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a celor de pe lângă curţile de apel» va fi mai bine plasată pentru a efectua anchete privind acuzaţiile de corupţie ale judecătorilor şi procurori decât actualul parchet specializat DNA. Comisia de la Veneţia regretă faptul că legiuitorul nu a restabilit competenţele de dinainte de înfiinţarea SIIJ şi recomandă restabilirea competenţelor DNA pentru ca să investigheze şi să urmărească penal infracţiunile comise de judecători şi procurori”, se arată în aviz.  

Specialiştii europeni apreciază că ”cele trei legi noi nu afectează competenţele şi componenţa DNA”.  

”Articolul 93 din Legea privind organizarea judiciară garantează autonomia DNA în cadrul Direcţiei generale Parchetului General al Înaltei Curţi de Casaţie şi prevede că aceasta «se bucură de competenţe operaţionale şi independenţă funcţională». Procurorul general al DNA are competenţa exclusivă de a numi procurorii din cadrul DNA, după consultarea Secţiei pentru procurori a CSM. Acest lucru asigură, în principiu, că nu există nicio interferenţă din partea unei autorităţi politice în selectarea procurorilor anticorupţie”, arată Comisia de la Veneţia.  

Potrivit specialiştilor, ”nu par să existe indicii de obstrucţionare politică a investigaţiilor DNA şi delegaţia Comisiei de la Veneţia a fost informată că, în ultimele luni, toate cererile de ridicare a imunităţii parlamentare depuse de procurorii săi au fost acordate”.  

”Acest lucru arată o evoluţie pozitivă, climat pozitiv care contrastează cu trecutul, ceea ce Comisia de la Veneţia salută. Cu toate acestea, faptul că legile nu aduc schimbări semnificative în ceea ce priveşte DNA, înseamnă, de asemenea, că recomandările din avizul din 2022 din martie nu au fost urmate”, se mai arată în document.  

Comisia de la Veneţia precizează că a fost informată cu privire la intrarea în vigoare a Legii privind desfiinţarea Secţiei pentru de investigare a infracţiunilor din cadrul sistemului judiciar, procurori din cadrul instanţelor de apel fiind numiţi pentru a acţiona în calitate de procurori pentru corupţie în rândul judecătorilor şi procurorilor. 

”Aceştia procurori trebuie să se ocupe de corupţia din sistemul judiciar, pe lângă celelalte activităţi obişnuite ale lor, de ordin sarcini obişnuite de urmărire penală. Delegaţia Comisiei a fost informată că, pentru a face faţă întârzierilor din dosare, aceşti procurori nou desemnaţi ar elimina în prezent plângerile vexatorii (95 %), care nu fuseseră soluţionate de către SIJ, în prezent desfiinţată. Pe de altă parte, se pare că nu au fost aduse noi acuzaţii de corupţie împotriva judecătorilor şi procurorilor începând cu martie 2022. Comisia de la Veneţia rămâne neconvinsă că soluţia aleasă a fost adecvată. Practica va arăta dacă procurorii descentralizaţi vor fi eficienţi în combaterea corupţiei în sistemul judiciar”, se mai arată în document.