Comisia Europeană a lansat proceduri de infringement în domeniul Justiţiei împotriva România

Comisia Europeană a decis să iniţieze proceduri de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere Ţărilor de Jos [INFR (2023) 2007] şi României [INFR (2023) 2004] pentru netranspunerea corectă a Directivei privind dreptul de a fi asistat de un avocat şi de a comunica după arestare.

 

„Scopul directivei este să se asigure că suspecţii şi persoanele acuzate în cadrul procedurilor penale, precum şi persoanele căutate în cadrul procedurilor aferente mandatului european de arestare (MEA) sunt asistate de un avocat încă din primele etape ale procedurilor; şi că persoanele private de libertate pot informa şi comunica cu persoane terţe, cum ar fi angajatorul sau membrii de familie, precum şi cu autorităţile consulare. Legislaţia neerlandeză prevede excepţii de la dreptul de a fi asistat de un avocat în cadrul procedurilor MEA, care nu sunt permise în temeiul directivei. România nu a transpus în mod corect excepţiile de la dreptul ca o persoană terţă să fie informată cu privire la privarea de libertate şi condiţiile legale în care o persoană suspectată sau acuzată poate alege să nu îşi exercite dreptul de a fi asistată de un avocat. Ţările de Jos şi România au acum la dispoziţie două luni pentru a lua măsurile necesare de soluţionare a deficienţelor identificate de Comisie. Dacă nu primeşte un răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să trimită acestor state membre un aviz motivat”, arată Comisia Europeană, într-un comunicat de presă.

 

Combaterea rasismului şi a xenofobiei: Comisia trimite o scrisoare suplimentară de punere în întârziere prin care solicită României să transpună în mod corect dreptul Uniunii privind discursurile de incitare la ură şi infracţiunile motivate de ură.

 

Comisia Europeană a decis, miercuri, să trimită României o scrisoare suplimentară de punere în întârziere [INFR (2016) 2075] pentru transpunerea incorectă a normelor UE privind rasismul şi xenofobia.

 

Obiectivul Deciziei-cadru privind combaterea anumitor forme şi expresii ale rasismului şi xenofobiei prin intermediul dreptului penal este asigurarea faptului că formele grave de manifestare a rasismului şi xenofobiei, cum ar fi instigarea publică la violenţă sau la ură, sunt pedepsibile cu sancţiuni penale efective, proporţionate şi cu efect de descurajare în întreaga Uniune Europeană. Comisia a trimis României o scrisoare de punere în întârziere în octombrie 2020. România a răspuns la scrisoarea de punere în întârziere, iar în iunie 2022 a adoptat o nouă legislaţie menită să soluţioneze problemele de transpunere incorectă semnalate de Comisie.

 

Comisia a evaluat cu atenţie noua legislaţie şi a concluzionat că modificările rezolvă problemele semnalate în scrisoarea de punere în întârziere. Cu toate acestea, noua legislaţie adaugă un element care restrânge domeniul de aplicare al incriminării discursurilor de incitare la ură, într-un mod care este incompatibil cu decizia-cadru. Din acest motiv, Comisia a decis să trimită o scrisoare suplimentară de punere în întârziere României, care are acum la dispoziţie două luni pentru a lua măsurile necesare de remediere a deficienţelor identificate. Dacă nu primeşte un răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să trimită României un aviz motivat, mai arată sursa citată.

 

Prin pachetul său lunar de decizii în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor, Comisia Europeană („Comisia”) urmăreşte acţionarea în justiţie a statelor membre care nu şi-au îndeplinit obligaţiile ce le revin în temeiul legislaţiei UE.

 

Aceste decizii, care vizează diverse sectoare şi domenii de politică ale UE, au scopul de a asigura aplicarea corespunzătoare a legislaţiei UE, în beneficiul cetăţenilor şi al întreprinderilor, conchide sursa menţionată.

Urmărește-ne și pe Google News