Curtea Constituţională va dezbate pe 16 decembrie solicitarea făcută de unele asociaţii ale magistraţilor către Avocatul Poporului şi preşedintele ÎCCJ privind legea care aprobă OUG 6/2016, referitor la unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal.
Pe 18 noiembrie, mai multe asociaţii de magistraţi au solicitat Avocatului Poporului şi preşedintelui ÎCCJ să sesizeze CCR cu privire la acest act normativ. Cererea a fost transmisă de Uniunea Naţională a Judecătorilor din Romania (UNJR), Asociaţia Magistraţilor din România (AMR), Asociaţia Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) şi Asociaţia Procurorilor din Romania (APR).
„În data de 16.11.2021, Camera Deputaţilor a adoptat intempestiv, după 5 ani de lăsare în nelucrare, legea de aprobare a controversatei OUG nr. 6/2016, prin care Guvernul a acordat Serviciului Român de Informaţii statutul de 'organ special de cercetare penală', atribuind, astfel, unui serviciu de informaţii secret, un rol activ în procesul penal, fapt de natură să afecteze drepturile fundamentale ale cetăţenilor, inclusiv dreptul la un proces echitabil. Adoptarea OUG nr. 6/2016 a fost criticată dur, la data respectivă, de asociaţiile de magistraţi, care au invocat vicii grave de neconstituţionalitate şi au cerut Parlamentului respingerea acesteia”, conform comunicatului de presă al asociaţiilor de magistraţi.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
Proiectul de lege adoptat nu a corectat viciile semnalate şi astfel este necesară sesizarea către CCR care să verifice dacă propunerea legislativă este compatibilă şi respectă Legea fundamentală, mai susţin asociaţiile de magistraţi.
UNJR, AMR, AJADO şi APR mai argumentează că adoptarea OUG 6/2016 s-a făcut fără avizul Consiliului Superior al Magistraturii, proiectul de lege adaugă organelor de cercetare penală şi „lucrători specializaţi din cadrul poliţiei, ceea ce extinde în mod neclar sfera persoanelor care dobândesc dreptul de a face cercetare penală, normele privind verificările modului în care sunt puse în executare mandatele de interceptare sunt lacunare şi neclare”.
Propunerea prevede că Ministerul Public este autorizat să deţină şi să folosească mijloace adecvate pentru obţinerea, verificarea, prelucrarea, stocarea şi descoperirea informaţiilor privitoare la infracţiunile date în competenţa Parchetelor, în condiţiile legii.
De asemenea, organele de poliţie judiciară îşi desfăşoară activitatea de cercetare penală, în mod nemijlocit, sub conducerea şi supravegherea procurorului, fiind obligate să aducă la îndeplinire dispoziţiile acestuia.
„Serviciile şi organele specializate în culegerea, prelucrarea şi arhivarea informaţiilor au obligaţia de a pune de îndată la dispoziţia Parchetului competent, la sediul acestuia, toate datele şi toate informaţiile neprelucrate deţinute în legătură cu săvârşirea infracţiunilor”, conform proiectului de lege.
Serviciul Român de Informaţii poate face acte de cercetare penală în condiţii speciale în cazuri de trădare, spionaj, terorism, potrivit Ordonanţei 6/2016, care aparţine fostului ministru al Justiţiei Raluca Prună şi semnată de către fostul prim-ministru Dacian Cioloş.
„Organele Serviciului Român de Informaţii nu pot efectua acte de cercetare penală, nu pot lua măsura reţinerii sau arestării preventive şi nici dispune de spaţii proprii de arest. Prin excepţie, organele Serviciului Român de Informaţii pot fi desemnate organe de cercetare penală speciale conform art. 55 alin. (5) si (6) din Codul de procedură penală pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică conform prevederilor art. 57 alin. (2) teza finală din Codul de procedură penală”, potrivit OUG 6/2016.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
