Avocaţii lui Cristian David au cerut, la termenul de marţi al dosarului în care fostul ministru este judecat după ce ar fi primit mită jumătate de milion de euro, ca procesul să fie reluat, invocând înlocuirea unui magistrat, motiv care a dus la decizia de reluarea a proceselor în cazul lui Liviu Dragnea şi al lui Călin Popescu Tăriceanu. Solicitarea apărătorilor lui Cristian David a fost respinsă.
Un alt apărător al lui Cristian David a solicitat reunirea dosarului fostului ministru de Interne cu dosarul lui Dan Motreanu, fost vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, şi George Scutaru, fost consilier prezidenţial.
La rândul său, reprezentantul DNA a cerut schimbarea încadrării juridice din acuzaţia de luare de mită în trafic de influenţa în cazul lui David, iar pentru Roger Valeriu Niţescu, denunţătorul fostului ministru, procurorul DNA a cerut schimbarea încadrării juridice din acuzaţia de trafic de influenţă în complicitate la trafic de influenţă.
Apărătorii au solicitat apoi ca procesul să fie reluat de la zero, invocând cauzele Cutean vs România şi Beraru vs România, pe motiv că în 11 aprilie judecătoarea Cristina Rotaru, care a promovat la şefia Institutului Naţional al Magistraturii, a fost înlocuită cu judecătorul Ionuţ Marei.
Avocaţii lui David au cerut reaudierea tuturor martorilor şi a inculpaţilor din dosar. "Vătămare directă este că judecătorul Matei nu a participat la audierile din dosar, deci nu şi a putut formula o părere independentă", a susţinut unul dintre avocaţi.
DNA s-a opus însă, arătând că se încearcă tergiversarea cauzei.
După o scurtă deliberare, judecătorii au stabilit că nu se impune reunirea celor două dosare şi, de asemenea, au respins cererea de reluare a procesului.
"Jurisprudenţa invocată nu corespune situaţiei concrete în care se află acest dosar, în condiţiile în care doi dintre membrii completului au asigurat componenţa acestuia încă de la începutul dosarului. Inculpaţii pot cere în apel readministratea probatoriului", a susţinut judecătoarea Ioana Bogdan de la instanţa supremă.
Următorul termen al procesului a fost stabilit pentru 3 octombrie.
Magistraţii instanţei supreme au decis, în 5 septembrie, să fie reluate de la zero procesul în care preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, este judecat pentru mărturie mincinoasă, şi procesul în care Liviu Dragnea este judecat pentru instigare la abuz în serviciu şi instigare la fals intelectual, alături de fosta sa soţie şi de foşti angajaţi ai DGASPC Teleorman, a avut loc în 31 ianuarie. În ambele situaţii, motivul a fost că judecătoarea Anamaria Dascălu nu va mai face parte din completul de judecată, iar în aceste condiţii se impune readministrarea probelor, fiind invocată o decizie a CEDO.
Procurorii DNA i-au trimis în judecată, pe 16 iulie 2015, pe Gheorghe Doloiu, acuzat de spălare de bani, pe Cristian David, acuzat de luare de mită, pe Valeriu Niţescu, acuzat de trafic de influenţă şi spălarea banilor şi pe Cristinel Bîgiu, prefect al judeţului Buzău, la data comiterii faptei, acuzat de spălare de bani.
În rechizitoriu, procurorii au arătat că, în calitate de ministru al Internelor şi Reformei Administrative, în cursul anului 2007, prin intermediul lui Niţescu, Cristian David a pretins, iar, în luna februarie 2008, a primit 500.000 de euro de la un denunţător, beneficiar al unor drepturi litigioase.
Suma respectivă ar fi fost pretinsă şi primită de David pentru a-şi exercita atribuţiile de îndrumare şi coordonare a activităţii prefecţilor într-o modalitate care să asigure emiterea unui titlu de proprietate asupra unui teren de 15 hectare, aflat în intravilanul municipiului Buzău, de către Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate. Cristian David ar fi luat legătura cu Marian Bîgiu, prefect al judeţului Buzău la acea dată, solicitându-i ajutorul în acest sens.
În schimbul promisiunii de exercitare a influenţei, Valeriu Roger Niţescu, în calitate de şef de cabinet al ministrului de Interne şi Reformei Administrative ar fi pretins şi primit de la aceeaşi persoană 600.000 euro.
Pentru “sprijinul oferit”, cu prilejul unei alte întâlniri, Cristinel Bîgiu ar fi pretins de la denunţător 1.000.000 de euro şi ar fi primit, într-un final, 700.000 de euro. Bîgiu ar fi dispus totodată ca transferul banilor să se realizeze prin intermediul conturilor personale ale inculpatului Doloiu Gheorghe. Acest lucru s-ar fi şi întâmplat după ce Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate a emis titlul de proprietate asupra terenurilor în suprafaţă de 15 hectare.
Totodată, pentru a masca originea sumelor primite cu titlu de mită şi pentru a evita tragerea la răspundere penală, ar fi fost încheiate mai multe contracte de vânzare - cumpărare, având ca obiect tranzacţii imobiliare fictive între persoanele implicate.
Ls finalul lunii mai, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău Cristinel Bîgiu a fost condamnat definitiv, de Curtea de Apel Bucureşti, la doi ani de închisoare cu executare într-un alt dosar, în care a recunoscut că a primit 75.000 de euro mită de la fostul director al RA-APPS Georgian Surdu.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
