Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie au transmis, miercuri, că ultimul Raport GRECO confirmă necesitatea unor reforme reale şi rapide în justiţie.
”Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie au luat act de ultimul Raport GRECO cu privire la situaţia independenţei sistemului judiciar din România, organismul Consiliului Europei fiind preocupat în mod special «de faptul că recomandarea de a fi abandonată crearea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie nu a fost implementată», aspect care, împreună cu independenţa funcţională a procurorilor, răspunderea materială a judecătorilor şi procurorilor reprezintă în mod constant pentru GRECO «ameninţări la adresa independenţei sistemului judiciar în România»”, au transmis, miercuri, cele două organizaţii într-un comunicat de presă.
În acest context, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi Asociaţia Iniţiativa pentru Justiţie solicită încă o dată ”reforme rapide în justiţie, pentru alinierea legislaţiei naţionale cerinţelor minimale ale Cosiliului Europei (şi ale dreptului Uniunii Europene, în acelaşi timp) privind statul de drept, rapoartele entităţilor internaţionale relevante şi doleanţelor majorităţii covârşitoare a magistraţilor români”.
5 noiembrie - Gala Profit - Povești cu Profit... Made in Romania
14 noiembrie - Maratonul Agriculturii
”De altfel, niciuna dintre modificările dăunătoare aduse legilor justiţiei, realizată în perioada 2018-2019 şi intrată în vigoare, încă nu a fost abrogată”, au mai transmis organizaţiile.
Acestea prezintă o listă de reforme pe care le consideră urgente:
1. Reglementări legislative pentru admiterea în magistratură, delegarea, detaşarea şi transferul magistraţilor; renunţarea la dispoziţiile care prevăd dublarea perioadei de pregătire în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii;
2. Desfiinţarea necondiţionată a secţiei de parchet separate, creată pentru investigarea infracţiunilor comise de judecători şi procurori;
3. Abrogarea limitărilor cu privire la libertatea de exprimare, materializate în obligaţia de abţinere a magistraţilor de la „manifestarea sau exprimarea defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului”;
4. Reinstaurarea meritocraţiei în magistratură; reglementarea unor examene meritocratice de promovare, inclusiv şi mai ales la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
5. Revizuirea sistemului de numire şi revocare a procurorilor-şefi şi limitarea rolului ministrului justiţiei în aceste proceduri, simultan cu creşterea atribuţiilor Consiliului Superior al Magistraturii; întărirea independenţei procurorului şi reglementarea clară şi restrictivă a noţiunii de procuror ierarhic superior;
6. Respectarea rolului şi a atribuţiilor stabilite de Constituţie pentru Consiliul Superior al Magistraturii, ca organism colegial, prin înlăturarea transferării arbitrare a unor atribuţii ale Plenului către secţii sau către anumiţi judecători, în funcţie de gradul profesional deţinut, de natură a deturna funcţionarea colegială; revizuirea dispoziţiilor privind alegerea şi revocarea membrilor CSM, în sensul instituirii unui vot universal, respectiv a unei proceduri flexibile şi accesibile;
7. Reorganizarea Inspecţiei Judiciare, reconsiderarea rolului şi a atribuţiilor inspectorului-şef; reglementarea unor examene meritocratice pentru selectarea inspectorilor judiciari şi funcţiile de conducere din cadrul Inspecţiei Judiciare; abrogarea OUG nr.77/2018;
8. Abrogarea dispoziţiilor introduse în anii 2018-2019 de natură a încărca nejustificat volumul de muncă al instanţelor şi parchetelor;
9. Revizuirea normelor privind răspunderea materială a magistraţilor, cât timp acestea ignoră independenţa justiţiei;
10. Ratificarea de Parlamentul României a Protocolului nr. 16 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, al cărui text a fost adoptat de Comitetul Miniştrilor la data de 10 iulie 2013 şi care a fost deschis spre semnare la 2 octombrie 2013, la Strasbourg. Protocolul nr. 16 prevede posibilitatea pentru cele mai înalte jurisdicţii ale părţilor contractante de a solicita un aviz consultativ Curţii Europene a Drepturilor Omului, atunci când apreciază că o anumită cauză aflată pe rolul lor ridică o problemă gravă privind interpretarea sau aplicarea Convenţiei sau a protocoalelor sale.
Grupul Statelor împotriva Corupţiei (GRECO) afirmă, în raportul de evaluare privind România, prezentat miercuri, că actualul nivel de conformare a autorităţilor de la Bucureşti cu recomandările anterioare este foarte scăsut, astfel că rămâne „global nesatisfăcător”, dar că autorităţile par a fi hotărâte să inverseze sau să abandoneze multe din reformele judiciare controversate şi critică în special faptul că cea mai mare parte a recomandărilor GRECO cu privire la membrii Parlamentului nu au fost abordate.
Premierul Florin Cîţu consideră că ”raportul spune că suntem pe drumul cel bun”.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
