Ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, anunţă că magistraţii Curţii de Apel Braşov vor trimite o adresă oficială către Parchetul din Malta pentru a solicita să exercite la timp calea de atac în cazul lui Paul al României, ”să nu existe erori de procedură, ca în cazul parchetului din Franţa”. Totodată, Curtea de Apel Braşov a solicitat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene să se pronunţe cu privire la participarea directă a statului emitent al unui mandat european de arestare în procedura internă desfăşurată în alt stat. ”Din punctul nostru de vedere, legislaţia UE în materia MEA nu este aplicată corespunzător şi o să exprimăm această opinie şi în faţa judecătorilor CJUE, alături de toate argumentele posibile”, arată Gorghiu.
”Instanţa din Malta a respins predarea lui Paul-Philippe în România. Hotărârea poate fi atacată în termen de 3 zile. Instanţa de executare, Curtea de Apel Braşov, va face o adresă oficială către parchetul din Malta, prin care le va solicita să exercite la timp calea de atac, să nu existe erori de procedură, ca în cazul parchetului din Franţa”, a anunţat, luni seară, Alina Gorghiu.
Potrivit acesteia, statul român se foloseşte de toate pârghiile legale pentru a aduce toţi fugarii în ţară.
”Cu această ocazie, trebuie să amintesc de cel mai recent demers în acest sens. Colegii de la Curtea de Apel Braşov au sesizat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru a se pronunţa cu privire la câteva întrebări preliminare. Practic, să spună dacă în cazul predării lui Paul este respectată legislaţia UE în materia mandatului european de arestare. În jurisprudenţa CJUE s-a consacrat că, doar în circumstanţe excepţionale, instanţele pot refuza punerea în aplicare a unui mandat european de arestare. Ca exemplu, CEDO a condamnat Belgia după ce a refuzat să execute un mandat european de arestare (Castano c.Belgiei)”, a adăugat ministrul Justiţiei.
Gorghiu a arătat că, în virtutea principiului recunoaşterii reciproce, al încrederii reciproce şi al cooperării loiale, Curtea de Apel Braşov solicită CJUE să se pronunţe cu privire la participarea directă a statului emitent al unui MEA în procedura internă desfăşurată în alt stat.
”Pe scurt: dacă un fugar român este găsit in X stat şi se judecă predarea lui, statul român să poată trimite un reprezentant care să formuleze în mod direct cereri, propuneri de probe, să exercite căi de atac. Să exprime punctul de vedere al statului român. Să explice în faţa instanţei din statul străin orice detaliu de procedură internă sau legat de fugarul respectiv. Primul termen în dosarul de la CJUE este la finalul lunii iunie. Din punctul nostru de vedere, legislaţia UE în materia MEA nu este aplicată corespunzător şi o să exprimăm această opinie şi în faţa judecătorilor CJUE, alături de toate argumentele posibile”, a subliniat Alina Gorghiu.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
