Agenţia Naţională de Integritate (ANI) arată, miercuri, că Raportul CE din 2024 privind statul de drept apreciază activitatea instituţiei ca fiind eficientă, ăn ciuda dificultăţilor legate de angajarea de nou personal şi evidenţiază constatarea unei averi nejustificate record de peste 6 milioane euro în cazul unei persoane evaluate. De asemenea, se face referire la faptul că sistemul PREVENT a identificat un potenţial conflict de interese într-o procedură de achiziţie publică în valoare de aprox. 1,4 miliarde de euro.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
”Raportul Comisiei Europene privind statul de drept Rule of law – Raport de ţară România publicat astăzi, 24 iulie 2024, apreciază faptul că Agenţia Naţională de Integritate şi-a menţinut rezultatele în gestionarea declaraţiilor de avere şi a cazurilor de conflicte de interese. Astfel, experţii Comisiei punctează faptul că ANI reuşeşte să îşi menţină rezultatele obţinute în anii anteriori şi evidenţiază constatarea unei averi nejustificate record de peste 6 milioane euro în cazul unei persoane evaluate. Rezultatele ANI au fost obţinute în pofida dificultăţilor întâmpinate în recrutarea de personal nou în rândul inspectorilor de integritate. Acest lucru se datorează în principal nivelului de salarizare raportat la complexitatea atribuţiilor”, a transmis, miercuri, ANI, într-un comunicat de presă.
Potrivit documentului citat, Comisia Europeană apreciază că numărul avertismentelor de integritate emise de Sistemul PREVENT a continuat să rămână stabil în ultimii patru ani.
”În acest sens, raportul aminteşte faptul că în octombrie 2023, Sistemul a identificat un potenţial conflict de interese într-o procedură de achiziţie publică în valoare de aprox. 1,4 miliarde EUR. De asemenea, Raportul remarcă faptul că Agenţia îndeplineşte rolul de canal extern de raportare – autoritate competentă să primească raportări în interes public. Totodată, pe parcursul anului 2023, ANI a oferit consiliere şi a stabilit şi menţinut relaţii cu părţile interesate relevante”, se mai arată în comunicatul de presă.
Potrivit ANI, Raportul Rule of law precizează că, începând cu luna ianuarie 2024, instituţia nu mai acceptă declaraţii semnate olograf, aspect ce reduce riscul de erori.
”Cu toate acestea, în ciuda măsurilor de conştientizare derulate în anii anteriori, rămân instituţii publice care nu au asigurat semnături electronice. Raportul subliniază faptul că Agenţia este responsabilă cu verificarea şi publicarea declaraţiilor, iar odată cu modificarea Legii nr. 176/2010 din decembrie 2023, veniturile oficialilor publici nu mai pot fi anonimizate. Aceste prevederi nu se aplică şi persoanelor care nu au obligaţia depunerii declaraţiilor de avere, precum soţul/soţia funcţionarului public care îşi desfăşoară activitatea în mediul privat”,a mai transmis ANI.
De asemenea, potrivit ANI, experţii europeni subliniază faptul că CNI garantează independenţa Agenţiei şi ii monitorizează performanţa.
”În acest sens, raportul aminteşte apelul ANI la adresa Senatului României în ceea ce priveşte prevenirea formării indirecte a unei majorităţi de aceeaşi culoare politică în cadrul Consiliului. Mai mult, raportul evidenţiază faptul că în anul 2023, un membru al Consiliului Naţional de Integritate a fost evaluat de ANI, iar mai apoi, revocat de Senat. Acest lucru a fost urmat de acuze în mass-media adresate ANI. Raportul Comisiei notează că propunerea de actualizare şi codificare a cadrului legal de integritate a fost transmisă Ministerului Justiţiei şi, potrivit angajamentelor asumate de România prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, ar trebui să intre în vigoare până la finalul anului 2024. Cu toate acestea, experţii Comisiei Europene reiterează faptul că propunerea este limitată la conflicte de interese, incompatibilităţi şi averi nejustificate şi nu acoperă alte aspecte de integritate precum pantouflage”, se mai arată în docmentul citat.
Comisia Europeană a dat publicităţii miercuri raportul privind statul de drept pentru fiecare dintre cele 27 de ţări membre, în cazul României constatând, între altele, că răspunsul legislativ întârziat cu privire la termenul de prescripţie a continuat să ducă la închiderea multor dosare de corupţie şi la anularea condamnărilor.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
