La un an după ce Rusia a invadat Ucraina consecinţele diplomatice ale războiului încă se răsfrâng în întreaga lume. Luptele au remodelat alianţele globale, au reînnoit anxietăţile vechi şi au dat un nou suflu NATO şi legăturii dintre Europa şi Statele Unite.
Invazia a atras Moscova mai aproape de Beijing şi de statele paria Iran şi Coreea de Nord. De asemenea, a ridicat întrebări ample despre suveranitatea, securitatea şi utilizarea puterii militare, intensificând în acelaşi timp temerile cu privire la proiectele Chinei legate de Taiwan, scrie Associated Press.
"Războiul subliniază relaţia dintre diplomaţie şi utilizarea forţei într-un mod care nu a fost gândit în acelaşi mod de mulţi, mulţi ani”, a declarat Ian Lesser, vicepreşedintele German Marshall Fund.
Atunci când forţele ruse au invadat pe 24 februarie, "a fost sfârşitul complet al lumii de după Război Rece", a declarat, luna trecută, prim-ministrul japonez Fumio Kishida, într-un discurs la Universitatea Johns Hopkins. "A ieşit la iveală că doar globalizarea şi interdependenţa nu pot servi drept garant pentru pace şi dezvoltare pe tot globul".
Preşedintele rus Vladimir Putin a susţinut că Ucraina este o "parte integrantă" a istoriei Rusiei care nu a atins niciodată "statalitate reală" – o poziţie la fel ca a preşedintelui chinez Xi Jinping asupra Taiwanului, o insulă autoguvernată pe care Beijingul o pretinde ca fiind a ei.
La aproximativ şase luni după invazia Ucrainei, China a publicat un articol despre Taiwan, spunând că insula "a fost parte integrantă a teritoriului Chinei din timpuri străvechi". Conform acestui articol, Beijingul urmăreşte "reunificarea paşnică", dar "nu va renunţa la utilizarea forţei".
Planurile Chinei pentru Taiwan datează cu mult înainte de războiul din Ucraina, dar China şi-a intensificat presiunea în ultimul an sau mai mult, inclusiv prin lansarea de rachete balistice peste insulă şi în apele japoneze în august, ca răspuns la vizita preşedintelui Camerei Reprezentanţilor din acea vreme, Nancy Pelosi, la Taipei.
Dacă Rusiei i se permite să reuşească în Ucraina, ar putea încuraja şi mai mult ţări precum China, cu viziunile sale despre o ordine internaţională "care diferă de a noastră şi pe care nu o putem accepta niciodată", a spus Kishida.
El s-a angajat să folosească preşedinţia G7 a Japoniei în acest an pentru a întări "unitatea ţărilor care gândesc la fel" împotriva agresiunii ruse.
"Dacă lăsăm această schimbare unilaterală a status quo-ului prin forţă să rămână necontestată, se va întâmpla în altă parte a lumii, inclusiv în Asia”, a spus el.
O invazie chineză a Taiwanului ar fi mult mai complicată decât atacul Rusiei asupra Ucrainei, susţine Euan Graham, expert la Institutul Internaţional de Studii Strategice din Singapore
"Incompetenţa Rusiei pe câmpul de luptă din Ucraina trebuie să lase în aşteptare orice lider militar sau politic de rang înalt din China cu privire la o aventură la o scară mult mai ambiţioasă în Taiwan”, a afimat Graham.
Dar temerea este reală. Preşedintele Taiwanului Tsai Ing-wen a prelungit serviciul militar obligatoriu al naţiunii într-un anunţ din decembrie care face referire la războiul din Ucraina.
"Au învăţat lecţia din Ucraina: trebuie să aveţi o rezervă militară mai mare dacă există un conflict”, a menţionat Graham.
Coreea de Nord, care a ameninţat că va folosi preventiv arme nucleare într-o gamă largă de scenarii, era deja o preocupare regională. Dar sugestia Rusiei că ar putea folosi arme nucleare în Ucraina a alimentat noi îngrijorări.
Coreea de Sud, care se află sub protecţia "umbrelei nucleare" americane, a extins anul trecut exerciţiile cu armata americană care au fost reduse sub administraţia Trump. Coreea de Sud vrea, de asemenea, asigurări mai puternice că Washingtonul îşi va folosi rapid capacităţile nucleare în faţa unui atac nuclear nord-coreean.
Coreea de Nord a susţinut puternic Rusia vecină. La sfârşitul anului trecut, SUA au acuzat Phenianul că aprovizionează Rusia cu obuze de artilerie.
De asemenea, Iranul a ajutat Rusia din punct de vedere militar, furnizând dronele cu bombe pe care Moscova le foloseşte pentru a lovi centralele electrice şi locurile civile din toată Ucraina.
În timp ce aliaţii occidentali au cooperat strâns în răspunsurile lor la război, o provocare diplomatică majoră a fost aceea de a convinge o mare parte din restul lumii de semnificaţia invaziei.
Doar câteva ţări din Asia au luat măsuri dure împotriva Moscovei şi multe s-au abţinut de la rezoluţia Naţiunilor Unite care condamna atacul.
Cu doar câteva săptămâni înainte de invazie, China şi-a declarat o prietenie "fără limite" cu Rusia. A refuzat să critice războiul şi s-a apropiat de Rusia, cumpărând mai mult petrol şi gaze şi ajutând Moscova să compenseze sancţiunile occidentale.
Dar există semne de "linii complicate” în relaţia China-Rusia, a declarat Jude Blanchette, analist la Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale.
În timpul discuţiilor din septembrie din Uzbekistan, preşedintele chinez şi-a exprimat "preocupări" nespecificate cu Putin cu privire la invazie, deşi, în acelaşi timp, a promis "sprijin puternic" pentru "interesele de bază" ale Rusiei.
"Cred că dacă Xi Jinping ar putea pocni din degete, i-ar plăcea să vadă războiul încheiat, dar într-un fel în care Rusia iese din asta cu Putin la putere şi Rusia continuă să fie un partener strategic puternic", a spus Blanchette.
India, care depinde foarte mult de Rusia pentru echipamente militare, s-a abţinut şi ea de la rezoluţia ONU şi a continuat să cumpere petrol rusesc.
Dar, pe măsură ce rivala regională China se apropie de Rusia, India s-a îndreptat, tăcut, spre SUA, în special în cadrul reuniunii celor patru naţiuni Quad care includ şi Japonia şi Australia, a declarat Viraj Solanki, expert din Londra la grupul de reflecţie IISS.
În Europa, invazia a revigorat NATO după un val de critici din partea lui Donald Trump în timpul preşedinţiei sale, care l-a determinat pe preşedintele francez Emmanuel Macron să declare că alianţa a fost în "moarte cerebrală".
Ţările membre NATO s-au adunat pentru a sprijini Ucraina, cu câteva politici în schimbare care au interzis exportul de arme către ţările aflate în conflict. Poate cel mai remarcabil, Germania a renunţat la tabuurile post-Al Doilea Război Mondial şi a furnizat tancuri de luptă Leopard.
Războiul a determinat şi Finlanda şi Suedia să dorească aderarea la NATO, despre care majoritatea experţilor cred că va fi aprobată în acest an.
Anul trecut, NATO a identificat China pentru prima dată drept o provocare strategică, deşi nu un adversar direct. Alianţa a avertizat despre ambiţiile militare tot mai mari ale Chinei, despre retorica ei de luptă şi despre legăturile sale din ce în ce mai strânse cu Rusia.
Dincolo de NATO, războiul a subliniat şi importanţa relaţiei dintre SUA şi Uniunea Europeană, despre care Lesser a spus că a fost "absolut critică" pentru sancţiuni şi controale la export.
China insistă că SUA este cea care a început criza din Ucraina, parţial prin extinderea NATO în mai multe ţări din Europa de Est. Beijingul a criticat, de asemenea, alianţa pentru că sugerează că războiul ar putea influenţa acţiunile Chinei în Asia.
"NATO pretinde a fi o organizaţie regională de apărare, dar continuă să străpungă teritoriul, stârnind conflicte, creând tensiuni, exagerând ameninţările şi încurajând confruntarea", a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Wang Wenbin.
Efectele pe termen lung ale războiului asupra diplomaţiei globale sunt greu de prezis. Dar Lesser a spus că un lucru este sigur: va fi "foarte greu pentru Rusia să-şi revină după daunele aduse reputaţiei sale la multe niveluri”.
Un grup de ţări precum Siria, Coreea de Nord, Iran şi Venezuela "ar putea fi înclinat să rămână cu Rusia", a spus el. Dar în ceea ce priveşte diplomaţia mai largă, reputaţia Rusiei "a suferit o lovitură enormă".
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
