Echipa de avocaţi a preşedintelui Donald Trump va lupta împotriva oricărei încercări de a-l obliga pe şeful statului să depună mărturie în faţa unui mare juriu în cadrul anchetei ruse a procurorului special Robert Mueller, iar, deşi locatarul Casei Albe probabil că are puterea să se graţieze singur, nu o va face, a declarat duminică, într-o serie de interviuri la televiziuni, Rudy Giuliani, relatează The Associated Press.
Fostul primar al New Yorkului, în prezent avocat al miliardarului republican, a insistat asupra principalelor argumente dintr-o scrisoare trimisă de avocaţii preşedintelui lui Mueller în ianuarie, potrivit cărora şeful statului nu poate să fie citat să compară în faţa unui mare juriu în cadrul anchetei privind amestecul rus în alegerile din 2016.
Însă el s-a distanţat de unul dintre cele mai îndrăzneţe argumente din această scrisoare, dzvăluită sâmbătă de ziarul The New York Times (NYT), porivit căruia preşedintele nu ar fi putut să obstrucţioneze justiţia întrucât are autoritatea, ”dacă vrea, să pună capăt anchetei ori char să-şi exercite puterea graţierii”.
28 noiembrie - Profit Financial.Forum
”Să se graţieze singur ar fi de negândit şi ar conduce probabil la o inculpare în vederea demiterii (impeachment) imediată”, a declarat Giuliani în emisiunea NBC “Meet the Press”. ”Iar el nu are nevoie s-o facă, nu a făcut nimic rău”.
Fostul primar, care nu făcea parte din echipa avocaţilor când a fost scrisă scrisoarea, a adăugat însă că Trump ”probabil că” are puterea de a se graţia singur, o declaraţie contestată de jurişti, dar a precizat că echipa sa de avocaţi nu a doscutat această opţiune, care ar arunca ţara într-o criză constituţională, consideră mulţi observatori.
”Eu cred că ramificaţiile politice ar fi grele”, a declarat Giuliani în emisiunea ABC “This Week”. ″Să graţiezi alte persoane este una, să te graţiezi pe tine însuţi este greu”.
Trump a dat două graţieri - fără legătură - în ultimele zile şi a evocat altele, un gest care a fost interpretat drept un eventual semnal adresat unor aliaţi de-ai săi vizaţi în ancheta rusă.
Scrisoarea este datată la 29 ianuarie şi îi este adresată lui Mueller de către John Dowd, unul dintre avocaţii preşedintelui la acea dată, care a demisionat între timp din echipa sa de avocaţi.
Mueller a solicitat să-l interogheze pe Trump, pentru a stabili dacă şeful statului a intenţionat să obstrucţioneze ancheta cu privire la eventuale legături ale anturajului său cu amestecul rus în alegeri.
Giuliani a declarat că o decizie cu privire la o eventuală întâlnire în vederea interogării preşedintelui de către procurorul special va fi luată cel mai devreme după summitul lui Trump cu liderul nord-coreean Kim Jong Un, pe 12 iunie, în Singapore şi a pus la îndoială faptul că aceasta ar putea să aibă loc.
”Vreau să spun că noi înclinăm să n-o facem”, a declarat el la ABC. ”Dar, uite, dacă ei vor reuşi să ne convingă, va fi scurtă, va fi la obiect, erau cinci sau şase puncte de clarificat, iar cu asta noi putem să obţinem asta - (ca) acest lung coşmar - pentru publicul american (să se) termine”.
Echipa de avocaţi a lui Trump caută să-l determine de mai mult timp pe procurorul special să îngusteze amploarea interogatoriului.
Giuliani a sugerat de asemenea ca avocaţii lui Trump au fost incorecţi atunci când au negat că preşedintele a fost implicat în scrisoarea care explica întâlnirea lui Donald Trump Jr., în 2016, la Trump Tower, cu ruşi care promiteau să ofere informaţii compromiţătoare despre rivala sa democrată Hillary Clinton.
”Acesta este motivul din cauza căruia nu-l laşi pe preşedinte să depună mărturie”, a declarat el la ABC. ”Amintirile ni se tot schimbă, nici măcar nu ţi se pune o întrebare şi cineva presupune ceva”.
Dacă Trump nu consimte să fie interogat, Mueller va fi nevoit să ia o decizie istorică - dacă îl va cita sau nu printr-un mare juriu. Echipa sa a evocat în martie posibilitatea să-l citeze pe preşedinte, însă este neclar dacă acest lucru mai este examinat sau nu în prezent.
O bătălie judiciară este probabilă, în cazul în care echipa lui Trump argumentează că preşedintele nu poate fi obligat să fie interogat ori acuzat de obstrucţionarea justiţiei.
Fostul preşedinte Bill Clinton a fost acuzat de obstrucţionarea justiţiei în 1998, de către Camera Reprezentanţilor, în cadrul unui proces în vederea demiterii (”impeachment”). Iar unul dintre articolele acuzării pregătite în 1974 contra fostului preşedinte Richard Nixon a fost de asemenea obstrucţionarea justiţiei.
Giuliani a sugerat de asemenea, că, în pofida atribuţiilor largi ale preşedintelui, o acuzare teoretică de obstrucţionare este posibilă în unele cazuri.
Între subiectele anchetei lui Mueller cu privire la obstrucţionarea justiţiei se află atât demiterile lui Comey şi fostului consilier pe probleme de securitate naţională Michael Flynn, cât şi reacţia lui Trump faţă de recuzarea secretarului său al Justiţiei Jeff Sessions în ancheta rusă.
În afară de bătălii juridice, echipa lui Trump poartă o campanie de relaţii publice împotriva lui Mueller, cu scopul de a discredita ancheta şi a slăbi impactul eventualelor concluzii ale procurorului special.
Giuliani a apreciat săptămâna trecută că ancheta lui Mueller ar putea să fie ”o anchetă în întregime ilegitimă” şi că ea ar trebui restrânsă, întrucât se bazează, în opinia sa, pe informaţii obţinute în mod neadecvat de la un informator şi din notele fostului director FBI James Comey.
În realitate, FBI a lansat o anchetă de contraspionaj, în iulie 2016, cu scopul de a stabili dacă membri ai campaniei lui Trump s-au coordonat cu ruşi în vederea influenţării alegerilor.
Echipa lui Trump a cerut o sesiune de informare cu privire la informator, însă Giuliani a declarat că preşedintele nu va dispune ca Departamentul Justiţiei să se conformeze, deoarece acest lucru ar afecta negativ opinia publică.
Însă el a continuat să pună la îndoială eventuale concluzii finale ale procurorului special, sugerând că Trump a dat deja explicaţii cu privire la probleme vizate în anchetă şi că procurorul special este parţial cu preşedintele.
”Cu privire la fiecare dintre aceste lucruri pe care le-a făcut el, noi putem să scriem cinci motive din care le-a făcut”, a declarat Giuliani.
”Dacă patru dintre ele sunt complet inocente, iar într-unul presupui că este un motiv de vină, pe care (Trump) l-ar nega, atunci nu poţi să-l urmăreşti”.
Biroul procurorului special nu a răspuns unei solicitări AP de a comenta.
Trump, care a petrecut acest weekend ploios la Camp David, a atacat din nou Departamentul Justiţiei, pe care l-a catalogat în mai multe rânduri drept corupt şi pătrinitor împotriva sa.
”Fiind una dintre singurele două persoane care puteau să devină preşedinte, de ce FBI-ul şi Departamentul «Justiţiei» nu mi-au spus că-l anchetează în secret pe Paul Manafort (în baza unor acuzaţii care erau vechi de zece ani şi au fost abandonate anterior) în timpul campaniei mele? Trebuiau să-mi spună!”, a scris el pe Twitter.
Manafort, care a fost directorul campaniei lui Trump, este acuzat că a acţionat ca agent străin neînregistrat, de conspiraţie în vederea spălării de bani şi de două declaraţii false cu privire la informaţii pe care le-a furnizat Departamentului Justiţiei despre activitatea sa politică în Ucraina.
Trump a afirmat că aceste acuzaţii sunt anterioare implicării lui Manafort în campania sa republicană.
FBI-ul nu a spus dacă a informat campania despre anchetă, deşi a asigurat o sesiune de informare de rutină cu privire la ameninţări ale contraspionajului străin.
Articolul de mai sus este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi un mail pe adresa abonamente@news.ro.
Citește și...
